La mai puţin de un an de la intrarea în vigoare a legii care reglementează tranzacţiile cu terenuri agricole pe persoană fizică, două proiecte de acte normative sunt pe cale să modifice modul în care străinii cumpără teren în România. Între timp, mii de proprietari nu pot beneficia de propriile terenuri.

Pe masa parlamentarilor există în momentul de faţă două proiecte de acte normative prin care se doreşte să se aducă modificări la controversata Lege care permite cetăţenilor străini persoane fizice să cumpere teren agricol în România (Legea 17/2014).

Probleme cu mii de tranzacţii

Unul dintre ele vizează o problemă care a generat mari prejudicii celor care au încheiat antecontracte sau promisiuni de vânzare cumpărare de teren anterior datei de 11 aprilie 2014, ziua în care a intrat în vigoare Legea privind unele masuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate in extravilan. Practic, deşi au plătit pentru terenul care urma să intre în posesia lor în urma încheierii actului de vânzare cumpărare, tranzacţia nu s-a mai putut finaliza, iar eu nu pot beneficia de bunul lor. Aceasta întrucât, potrivit noii Legi a terenurilor, „prevederile prezentei legi (Legea 17/2014 n.red) nu se aplică antecontractelor şi pactelor de opţiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia”.

Dispoziţiile articolului respectiv au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională încă de anul trecut, iar decizia Curţii a intrat în vigoare în februarie anul curent. De atunci însă, proiectul de Lege prin care se clarifică situaţia s-a plimbat prin Parlament şi Guvern, o primă formă fiind, în luna iunie, respinsă de Senat. „Problema cu antecontractele s-a tranşat şi urmează să plece la Camera Deputaţilor care este Cameră decizională”, a declarat  Alexandru Pereş, senator ce face parte din Comisia pentru Agricultură.

O piaţă blocată. Durează 3 luni o vânzare

Între timp însă, specialiştii vorbesc despre o piaţă blocată, mii de tranzacţii nefinalizate şi luni de zile de umblat pentru o tranzacţie teoretic simplă. „Sunt mii de hectare tranzacţionate prin antecontracte. Sunt situaţii în care banii au fost daţi, dar proprietarii nu se pot folosi de terenul lor. Vorbim de mici fermieri cu 1, 2 -10 ha sau mari jucatori cu mii de hectare care nu își pot valorifica și finaliza antecontractele/promisiunile de vânzare – cumparare de teren încheiate anterior intrării în vigoare a Legii 17/2014”, a declarat Cristian Popescu, Managing Associate la Popovici Niţu&Asociaţii.

Potrivit acesteia, modificarea Legii va duce la o parţială deblocare a pieţei având în vedere că există şi alte articole care creează mari probleme. „La Curtea Constituţională sunt şi alte dosare în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate”, mai spune Popescu, potrivit căruia o tranzacţie durează în jur de 3 luni.

Citeste si România, VÂNDUTĂ la hectar. E oficial: 40% din terenurile agricole au devenit proprietatea străinilor

„Intenţia acestei Legi a fost una bună, dar aplicarea este extrem de defectuoasă ceea ce a dus la blocaje foarte mari în piaţă. Ideea de preemţiune este una bună, dar nivelul de birocraţie este foarte mare, mai ales la nivelul primăriilor locale unde nu există personal calificat. Durează trei luni să vinzi câţiva metri pătraţi de teren”, explică avocatul care atrage atenţia şi asupra faptului că nu există planuri cadastrale.

Noi principii

Cel de-al doilea proiect de act normativ, o iniţiativă a senatorilor PNL, vrea să schimbe din temelii principiul care a stat la baza acestei legi. Astfel, senatorii vor să introducă în lege principiul reciprocităţii, astfel încât un cetăţean al unei ţări să aibă aceleaşi drepturi privind achiziţionarea de terenuri, pe care le are şi cetăţeanul român în ţara respectivă.” În urma studierii prevederilor din legislaţia ţărilor membre ale UE referitoare la vânzarea terenurilor agricole către cetăţeni străini, s-au constatat o serie de condiţii impuse de acestea în cazul în care un cetăţean străin doreşte să achiziţioneze teren în ţara respectivă, condiţii ce nu se regăsesc în legislaţia din România”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Spre exemplu, potrivit documentului, unele state precum Lituania, Polonia, Ungaria au restricţii în ceea ce priveşte suprafaţa pe care o poate cumpăra un străin persoană fizică. Altele precum Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria permit ca străinii din UE să cumpere teren pe persoană fizică doar în anumite condiţii (în Polonia, slovacia, Letonia investitorul trebuie să fie căsătorit cu un cetăţean al respectivei ţări, sau dacă a fost arendaş timp de 3 ani, iar în Bulgaria pot cumpăra doar producătorii agricoli independenţi care doresc să se stabilească definitiv în ţară şi sunt domiciliaţi în ţară).

Proiectul a fost introdus în procesul legislativ în aprilie 2015 şi a fost discutat săptămîna trecută în Comisia pentru Agricultură. Într-o primă fază a fost însă respins de Senat.

sursa: economica.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE