Divertisment

Sărbătoarea Muzicii, în Piața Cetății din Alba Iulia, în perioada 26-28 iunie, cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară

Publicat

acum 4 ani

în

26/06/2020

Suneterapie: este conceptul prin care organizatorii ediției din 2020 a unuia dintre cele mai importante evenimente culturale – Sărbătoarea Muzicii – își propun să redea Cetății viața și atmosfera cu care și-a obișnuit vizitatorii.

Timp de 3 seri, muzica va fi din nou stăpâna Cetății Alba Carolina, într-un eveniment neconvențional, prin modul în care este organizat, într-un context general delicat. SĂRBĂTOAREA MUZICII va avea loc în perioada 26-28 iunie 2020, în Piața Cetății din Alba Iulia. Proiectul este organizat de Primăria Municipiului Alba Iulia, în parteneriat cu Centrul de Cultură ,,Augustin Bena”.

“Am renunțat la majoritatea evenimentelor programate pentru 2020, pentru a susține lupta #antiCovid19. Au fost scoase din calendar, deși erau cele mai populare, cele care presupuneau un număr mult prea mare de participanți, public și artiști. Sărbătoarea Muzicii este însă un caz fericit, pentru că permite organizarea în condiții totale de siguranță și cu respectarea tuturor normelor de distanțare socială și sanitare. Încercăm să readucem Cetatea la viață iar asta, știe toata lumea, se poate întâmpla doar prin evenimente. Facem tot ce depinde de noi pentru a lupta cu virusul însă nici nu putem să uităm complet că și sufletul are nevoie de atenție, de aici și conceptul din acest an, de suneterapie, creat de colegii de la departamentul de evenimente, unul adaptat vremurilor,” spune Voicu Paul, viceprimarul cu atribuții de primar al Municipiului Alba Iulia.

Pianul, harpa, clarinetul sau vioara, în general instrumentele clasice, vor fi vedetele din aceasta ediție, cu totul specială, a Sărbătorii Muzicii de la Alba Iulia. Participarea publicului este, ca întotdeauna, gratuită, însă numărul de spectatori este limitat la numărul de scaune disponibile în Piața Cetății, într-un perimetru strict delimitat și securizat.

Programul evenimentului:

Vineri, 26 iunie 2020

20:30 – 21:30

Recital „Muse Quartet”

Sâmbătă, 27 iunie 2020

19:30 – 20:30

O harpă de poveste – recital harpă, clarinet, pian

20:30 – 21:30

Recital Alexandra Ușurelu

Duminică, 28 iunie 2020

19:30 – 20:30

Pianul călător: Beethoven 250 – recital pian

20:30 – 21:30

Recital Paula Seling

Despre artiști și momente artistice:

Muse Quartet:

Vioara 1 – Alina Horez

Vioara 2 – Nicoleta Petre

Viola – Maria Colțatu

Violoncel – Flaminia Nastai

Muzica celor 4 muze absolvente ale Universității de Muzica din București, Alina Horez, Nicoleta Petre, Maria Colțatu și Corina Țurcan ne va plimba printr-un repertoriu fascinant de muzică rock, electronică, pop, cinematică și clasică.

De la data înființării, Muse Quartet a susținut concerte şi recitaluri în România, Germania, Olanda, Danemarca și Anglia. Pe vinil au înregistrat 2 albume alături de cântăreața din Statele Unite, Akua Naru. Au scos diverse hit-uri de muzica pop cu artiști precum Smiley, Andra, The Motans, Lucia, Vunk, Golan, Alexandra Ușurelu și au susținut concerte live in cadrul celor mai mari festivaluri: Untold, Neversea, Electric Castele, Tiff cu CTC, Deliric, Silent Strike, byron, Alexandrina Hristov, Andrei Tudor, Toma Alistar, Dimitri’s Bats, Grimus și Loredana.

O harpă de poveste – recital harpă, clarinet, pian

Prin proiectul O harpă de poveste ne propunem readucerea parfumului muzical al epocii de început de secol al XIX-lea, atunci când a fost construit instrumentul, cu o antologie de lucrări pentru harpă solistă, în dialog cu clarinetul sau împletindu-și particulele sonore cu delicatețea cozilor orizontale ale pianului, repertoriul ajungând până în secolul XX.

Elementul care leagă neobișnuitul trio clarinet, harpă și pian este reprezentat de readucerea la viață a acestei bijuterii, harpa cu dublă acțiune Erard, un instrument care simbolizează rădăcinile și conservarea tradiției muzicale românești în cel mai frumos și optimist mod.

Proiectul „O harpă de poveste” aduce pe scenă povestea unui instrument original, construit în 1827, păstrat într-o stare excepțională, instrument care aparține unei familii cu adânci rădăcini muzicale din România, familiei Iuşceanu-Corjos.

Povestea spune că această harpă a rămas pe teritoriul actualei Românii luată de la un ofițer german aflat în retragere la finalul celui de-al doilea război mondial, la schimb pentru un sac de merinde, fiind coborâtă dintr-o căruță pe ulița unui sat din vestul Transilvaniei, în care se afla acesta în timpul retragerii armatei germane din 1944.

În 27 iunie, în Piața Cetății din Alba Iulia va avea loc recitalul O harpă de poveste open air, avându-I ca protagonist pe Maria Bîldea – harpă, Petru Pane – clarinet, Oxana Corjos – pian. Programul va cuprinde lucrări diverse dedicate sau adaptate pentru această formula, precum Codex Caioni – Dansuri din Transilvania, J.S. Bach – Suita franceză nr. 1 Allemande și Sarabande, Bela Kovacs – Hommage a J.S. Bach, J.S. Bach – Preludiu, Georg Friedrich Häendel – Concerto, Franz Schubert – Larghetto și Andante (clarinet/harpă), Georg Friedrich Häendel – Tema cu variațiuni, Dan Dediu – Rondo a la Münchausen, Isaac Albeniz – Asturias, Darius Milhaud – Scaramouche, Bela Bartok – Dansuri românești/ arr. Dan Dediu.

Alexandra Ușurelu

Născută pe 26 ianuarie 1990, Alexandra Ușurelu face parte din prima generație de muzicieni care s-au dezvoltat fără restricțiile comunismului. Cu toate acestea, candoarea și firea ei blândă și emotivă îi determină pe părinți s-o îndrume către o profesie în domeniile juridic și economic. Astfel, după finalizarea studiilor la Liceul ”Gheorghe Lazăr” din București, este admisă la facultățile de profil. Fără ca părinții ei să știe, urmează în paralel o formare artistică muzicală, iar în iunie 2011, imediat după susținerea licenței în economie, debutează pe scena Teatrului Odeon din București, în cadrul Galei “Femeia Contează”, unde atrage atenția Andreei Marin, din partea căreia primește o bursă de susținere, și alături de care dezvoltă mai târziu colaborări în turneele naționale ”Din dragoste pentru femei” și “Prețuiește Viața”.

A colaborat cu nume sonore din muzica românească, Mircea Vintilă (pentru cântecul “Ceva se întâmplă cu noi”), Trupa Vunk (pentru duetul “Nopțile trec (doar visele rămân)”, ce în 2013 a devenit genericul serialului TV ”Îngeri pierduți”, produs de Media PRO Pictures, Mircea Rusu (cântecul “Doi străini”), Walter Dionisie (“Prețul Corect”, “Nicicând doi”), compozitorul și pianistul Bobby Stoica (care îi devine soț în 2014), dar și din cea internațională, remarcându-se colaborarea cu Tongam Sirait sau cu Mariano Castro, compozitorul și pianistul argentian al trupei Narcotango, nominalizată de două ori la premiile Latin Grammy.

La invitația Televiziunii Naționale Române, Alexandra Ușurelu a reprezentat România la Festivalul Muzical Internațional Türkçevizyon în septembrie 2013.

Sutele de concerte susținute până în prezent au transformat-o într-o artistă singulară în muzica românească, nu numai datorită stilului și talentului său muzical, dar mai ales grație naturaleței sale și a versurilor influente, scrise fără niciun compromis.

Pianul călător – Beethoven 250 – recital pian Horia Mihail

Pianul călător” va cânta în 2020 în aer liber, online şi on air, pentru un public dornic de emoţie live după o primăvară îngheţată. Horia Mihail revine cu un repertoriu marcând aniversarea Beethoven 250, pe clapele pianului călător.

Anul acesta, turneul “Pianul călător” a ajuns la ediţia cu numărul zece, aşa cum era poate greu de prevăzut atunci când a început totul, în 2011. Totul a pornit de la o poveste găsită în cărţile de istoria muzicii, cea a turneului lui Franz Liszt din 1846-1847 prin ceea ce avea să devină mai târziu, România.

Începând din 2011, Horia Mihail a vizitat zeci de oraşe din ţară însoţit de pianul călător sau cântând pe pianele din oraşele în care a ajuns. Acum, pianele călătoare puse la dispoziţie de Radio România, sunt încredinţate comunităţilor din Tulcea, Caracal, Deva, Alba Iulia şi Roman, dar drumul lor a fost mai lung şi, uneori fără să se oprească mai mult de o seară, a trecut prin multe oraşe care încă au nevoie de piane de concert.

“Pianul călător a reprezentat practic o reinventare a mea din punct de vedere profesional şi nu numai, fiindcă, dacă îmi aduc bine aminte, în 2010, înainte de prima ediție a Pianului călător, aveam la activ un singur recital solo într-o perioadă de 10 ani, poate chiar şi mai mult de 10 ani. Așa că a fost în primul rând o provocare pe care am acceptat-o şi care s-a dezvoltat în timp într-un fel de a fi din punct de vedere profesional. Mai mult decât atât, Pianul călător a devenit un brand, apreciat de tot mai mulți oameni, lucru care m-a făcut să îmi dau seama că ceea ce facem este bine. Categoric a existat acel moment de creștere, plecând de la idee până la realizarea primului turneu. Până la urmă, turnee se tot fac si s-au tot făcut. Este vorba de un concept puţin altfel decât ceea ce făceau pianiștii sau muzicienii în general. Țin minte că în 2011, după ce am pornit împreună de la ideea călătoriilor lui Franz Liszt – comparația cu el este forţată, fiindcă Franz Liszt a fost şi va rămâne un nume de anvergură în istoria internațională a muzicii – am profitat de exemplul lui ca să aduc un fel de replică sau motivație pentru acel prim turneu. Apoi, lucrurile au venit oarecum firesc, având în vedere că am primit un feedback excepțional din multe locuri şi de la foarte multe suflete. Am înțeles că au nevoie de ceea ce fac şi am înţeles că prin ceea ce fac aduc bucurie unor oameni.”

În urma acestor turnee, Horia Mihail a publicat patru CD-uri la Editura Casa Radio, care reflectă orientările repertoriale prin care a trecut în turneul Pianul călător : Pe urmele lui Franz Liszt, 100 % Beethoven. Romantic sau albumul înregistrat alături de Orchestra Naţională Radio cu Beethoven, Rachmaninov, Lutoslawski.

Unul dintre cei mai dificili ani pentru comunitatea artistică mondială, anul 2020 este unul esenţial şi pentru turneul Pianul călător, iar faptul că ediţia a X-a se va petrece în aer liber este o declaraţie de rezistenţă în faţa presiunilor cărora le sunt supuşi artiştii şi mesajul lor de speranţă în vremurile pe care le trăim.

Program muzical

Ludwig van Beethoven

Sonata pentru pian nr. 14 op. 27 nr. 2 în do diez minor „Sonata lunii” – partea I

Sonata nr. 21 pentru pian op. 53 “Sonata Waldstein”

32 Variațiuni în do minor pe o temă originală WoO 80

„Für Elise” bagatelă pentru pian în la minor WoO 59

Paula Seling

Paula Seling este o solistă, compozitoare, producător muzical, prezentator TV, artist, născută într-o zi de Crăciun. A început să studieze pianul de la vârsta de 6 ani, câștigând câteva premii ca și pianist. La vârsta de 10 ani a susținut primul minirecital ca solist vocal, acompaniată de corul școlii. De atunci a câștigat aproape toate trofeele festivalurilor de muzică din România. Din 1998 și până acum a lansat peste 15 albume solo, atât cu muzică pop, dar și de colinde și muzică religioasă, multe dintre acestea fiind scrise, orchestrate și produse de ea.

Paula și-a „împrumutat” vocea personajului Holly Viteză în producția „Mașini 2” și a interpretat piesa „Chiar pot zbura” de pe coloana sonoră a filmului de animație Disney, „Neînfricata” (Brave). În 2011 a făcut parte din juriul show-ului de televiziune X-Factor. De-a lungul timpului a avut numeroase colaborări cu nume mari din industria muzicală și a cântat pe scene alături de mari interpreți. A reprezentat de două ori, alături de Ovi, România la Eurovision, unde, în 2010, au reușit să obțină locul 3. Din 2008 are propria casă de producție și de curând a deschis propria școală de muzică. Este membru UCMR-ADA și absolventă a Conservatorului din București, secția de Compoziție Jazz, Muzică Ușoară și Masterand în Compoziție.

Publicitate

Divertisment

Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro

Publicat

acum 20 de ore

în

22/04/2024

Administrator Radio Unirea FM

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe 2024 • Nume derivate de la Gheorghe • Cui îi spunem ”la mulți ani” de Sf. Gheorghe | radiounirea.ro

Peste 900.000 de romani își serbează onomastica, în 23 aprilie, cu ocazia Sfântului Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic s-a născut în Capadocia într-o familie creștina și a trăit in timpul domniei împăratului Diocletian.

Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe

Din cei peste 900.000 de romani care poarta numele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe peste 700.000 sunt bărbați si peste 180.000 femei.

Din totalul romancelor, peste 130.00 poarta numele de Georgeta, alte peste 33.000 – Gheorghita sau Ghiorghita si peste 14.000 – Geta, in timp ce peste 500 femei poarta numele de Ghita.

La barbati, numele Gheorghe, Ghiorghe se regaseste in peste 550.000 dintre cazuri, George – peste 140.000, Gheorghita, Ghiorghita – peste 24.00, iar peste 4.800 de romani poarta numele Ghita.

Legenda Sfantului Gheorghe

S-a inrolat in armata romana si, parcurgand ierarhia militara, Sf. Gheorghe s-a facut remarcat prin faptele de arme. In ciuda decretului impotriva crestinilor, emis de Diocletian in 303, Sf. Gheorghe a ales sa-si marturiseasca public credinta crestina. Din ordin imperial, sfantul a fost intemnitat si supus torturii pentru a-si renega credinta. Loviri cu sulita, lespezile de piatra asezate pe piept, trasul pe roata, groapa cu var, incaltamintea cu cuie, bautura otravita, bataia cu vana de bou si toate celelalte torturi nu au reusit sa-l faca sa renunte la credinta sa.

Martorii suferintelor Sfantului Gheorghe, uimiti de puterea sa de a rezista la durere, au renuntat la credinta in zeitati pagane, imbratisand crestinismul. O dovada a sfinteniei sale o reprezinta o minune savarsita de Sf. Gheorghe in timpul intemnitarii sale. Atingand trupul unui detinut mort din celula sa, acesta a inviat, convingand-o astfel chiar pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa se crestineze. Intrucat Sf. Gheorghe a respins oferta imparatului de a-i acorda inalte onoruri in schimbul renuntarii la crestinism, Diocletian a ordonat omorarea prin decapitare a Sf. Gheorghe si a sotiei sale.

Citeşte şi: MESAJE de Sfântul Gheorghe. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica

In constiinta populara romaneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtand hramul sau. Exista numeroase orase in Romania care poarta numele Sfantului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigand balaurul este prezenta si pe steagul Moldovei medievale trimis de Stefan cel Mare la Manastirea Zografu de la Muntele Athos.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit şi el cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.

Gheorghe – din greacă: agricultor, lucrător al pământului, acest nume deosebit, atât de răspândit la noi, la români, ne arată că omul trebuie să fie, înainte de toate, harnic şi gospodar. – „Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.” – Proverb românesc.

Derivate: George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Ioiga, Iordache ş.a.

Citește mai mult

Divertisment

Care este exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud

Publicat

acum 2 săptămâni

în

06/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Măcăleandrul, exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud

Măcăleandrul este lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud.

Este o specie de pasăre cântătoare de talie mică, cu aspect distinctiv. Lungimea corpului este de 12-14 centimetri, iar greutatea de 14-25 de grame.

Trăiește pe întreg continentul european și în partea vestică a Asiei. În România este prezentă pe întreg teritoriul, din zonele de câmpie până în zonele montane înalte.

Măcăleandrul are o dietă cu un spectru trofic larg, consumând nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi etc.), semințe și fructe; în cazul fructelor, sunt consumate în special cele de talie mică (soc, mure, afine etc).

Perioada de reproducere începe în luna martie, când masculii sosiți din migrație ocupă teritoriile și le marchează prin cântec. Depunerea ouălor are loc începând cu luna aprilie, femela depunând 4-7 ouă, pe care le clocește 12-21 de zile. Puii părăsesc cuibul după 10-18 zile. Perechile sunt teritoriale și cuibăresc izolat. Cuibul este elaborat, fiind construit din mușchi, iarbă uscată, legate cu fire de păr sau ierburi subțiri. Este amplasat în zone de tufărișuri dense, aproape de sol, în crăpăturile zidurilor sau ale pereților de stâncă, scorburi etc.

În muzeul din Aiud poate fi observat în sala a 3-a, alături de alte specii de păsări aparținând Ordinului Passeriformes

Citește mai mult

Divertisment

„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete

Publicat

acum 2 luni

în

23/02/2024

Simona Lodroman

Dragobetele se sărbătorește, ca în fiecare an, pe data de 24 februarie, iar anul acesta va fi într-o zi de vineri, moment perfect pentru cuplurile care aleg să serbeze ziua iubirii în stil românesc.

Este foarte important să știm când este Dragobetele deoarece, pe lângă multe alte obiceiuri care se practică cu ocazia acestei sărbători, tradiția impune ca pe 24 februarie să sărutăm, sau cel puțin să atingem, o persoană de sex opus.

Astfel, spun tradițiile, vom avea noroc în dragoste tot anul. Dacă nu vom urma datina de Dragobete, credințele populare spun că vom fi tot anul singuri și nu ne vom întâlni jumătatea decât după Dragobetele următor.

Dragobetele este sărbătoarea iubirii la români sau, cu alte cuvinte, Ziua Îndrăgostiților autohtonă, și marchează, totodată, și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele, de acolo și celebra zicală: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.

Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.

Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.

Se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel, se credea în trecut, că este magică și ajută la farmecele de iubire, iar fetele trebuie să se spele cu aceasta pe față pentru a fi frumoase și cuceritoare.

În anumite zone ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În alte zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

sursa: libertatea.ro