Creștinii ortodocși sărbătoresc duminica aceasta Lăsatul Secului pentru brânză, ouă, lactate, care marchează intrarea în Postul Paștelui. În urmă cu o săptămană a fost Lăsatul Secului pentru carne. E ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.

Duminica 14 martie 2021, este lăsata secului de brânză (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai).

Postul Sfintelor Paști, cunoscut și ca Postul Mare, este singurul pentru care există două date de Lăsat al secului, una pentru carne (Duminica Înfricoșătoarei Judecăți),  iar cealaltă pentru lactate, ouă și pește (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai).

Postul Paștelui ține 7 săptămâni, începe după Duminica izgonirii lui Adam din rai și se încheie în Sâmbăta Mare. Anul acesta, Postul Paștelui începe pe 15 martie, iar Sfintele Paști vor fi duminică, 2 mai. În anul 2021, Paştele ortodox pică pe 2 mai, în timp ce Paştele catolic pică pe 4 aprilie. Postul Sfintelor Paşti în acest an va fi în perioada 15 martie – 01 mai.

Având în vedere faptul că Sărbătoarea Sfintelor Paști este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, Lăsatul secului pentru acest post este marcat tot într-o zi de duminică.

Sărbătoarea de Lăsatul secului prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica Lăsatului sec de carne, fie în cea a Lăsatului sec de brânză.

Postul Paștelui a fost instituit în cinstea Patimilor și Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mântuiți, și nu reprezintă doar abținere de la anumite alimente, ci înseamnă și îndreptare sufletească prin spovedanie și fapte bune.

Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”. În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde.

Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paști.

În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca și se bea din abundență, și purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț. În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă, unde se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni.

Lăsatul secului este situat între solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, având astfel și rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numește „priveghi” și, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou.

sursa:ziare.com, agerpres.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE