Rămâi conectat

Știri

SALARIILE preşedinţilor şi premierilor din diferite ţări ale lumii

Publicat

în

În cazul șefilor de stat sau premierilor, salariul nu trebuie să fie un secret. De exemplu, Klaus Iohannis, președintele României, încasează de la 1 ianuarie 2018 o indemnizație de 22.800 lei (net: 13.338 lei). Salariul este calculat în funcție de economia fiecărei țări. Însă, sunt și cazuri când politicienii au refuzat salariul de președinte, ori au luat și încă iau sume imense.

Iată ce salarii au președinții și premierii din diferite țări ale lumii (sursa: omofon.ro):

Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii – 1 USD pe an

Donald Trump a renunțat la salariul prezidențial de 400.000 USD pe an, declarând că va primi 1 USD pentru fiecare an de muncă. Anul trecut, Trump a raportat un venit ce depășește 557 de milioane de dolari. Forbes estimează averea actuală a republicanului la circa 3,7 miliarde de dolari, cu 800 de milioane de dolari mai mică decât în 2015.

Petro Poroșenko, președintele Ucrainei – 12.220 USD pe an

Președintele ucrainean câștigă 12.200 pe an (aproximativ 1.018 dolari pe lună, 33 de dolari pe zi). Potrivit Forbes, Petro Poroșenko se situează pe locul 6 printre cei mai bogați oameni din Ucraina, cu o avere de 1,3 miliarde de dolari.

Xi Jinping, președintele Republicii Populare Chineze – 20.500 USD pe an

Xi Jinping primește un salariu de 20.593 USD pe an (1.716 pe lună, 56  pe zi), iar după 2015 salariul său a crescut cu 62%. Șeful statului, soția și fiica lui nu dețin o afacere, dar averea rudelor apropiate ale acestora este estimată la 376 milioane de dolari.

Citește și Peste 90.400 de salariați în Alba, potrivit ultimelor date statistice: Angajații din servicii, cu câştiguri salariale medii nete peste media înregistrată pe judeţ

Sauli Niinisto, președintele Finlandei – 146.700 USD pe an

Președintele uneia dintre țările cele mai prospere din lume, tocmai reales pentru un al doilea mandat, primește 146.700 USD anual (sau 12.225 USD pe lună, sau 402 USD pe zi).

Vladimir Putin, președintele Rusiei – 151.000 USD pe an

Vladimir Putin primește anual suma de 151.032 USD (ceea ce reprezintă 12.586 USD pe lună sau 414 USD pe zi).

Teresa May, prim-ministru al Marii Britanii – 198.500 USD pe an

Teresa May câștigă 198.509 USD pe an (adică 16.542 USD pe lună sau 544 USD pe zi). Aceasta are o colecție imensă de pantofi pe care îi păstrează în cutii transparente, pentru a nu pierde timpul în căutarea perechii potrivite.

Emmanuel Macron, președintele Franței – 211.500 USD pe an

Salariul celui mai tânăr președinte din istoria Franței, Emmanuel Macron, este de 211.530 anual USD (17.628 USD pe lună sau 580 USD pe zi). Înainte de a deveni politician, Macron a avut o carieră în sectorul bancar.

Jimmy Morales, președintele Guatemalei – 232.000 USD pe an

Fostul actor de comedie Jimmy Morales are un salariul de 231,000 USD anual (sau 19.300 USD pe lună, 634 USD pe zi) . După ce a fost investit în funcție, el și-a îndeplinit promisiunea preelectorală de a da jumătate din veniturile sale pentru caritate.

Angela Merkel, cancelar al Germaniei – 263.000 USD pe an

Salariul Angelei Merkel este de 263.000 USD pe an (22.000 USD pe lună, 720 USD pe zi). Ea a refuzat un apartament de serviciu și trăiește împreună cu soțul ei într-un apartament dintr-un bloc cu cinci etaje din centrul Berlinului.

Justin Trudeau, prim-ministru al Canadei – 267.000 USD pe an

Câștigurile prim-ministrului canadian sunt de 267.415 USD pe an (22.285 USD pe lună, 733 USD pe zi).

Malcolm Turnbull, prim-ministru al Austriei – 403.700 USD pe an

Prim-ministrul australian Malcolm Turnbull câștigă 403.745 USD pe an (33.645 USD pe lună, 1.106 USD pe zi). Deși este un multimilionar, fiind un fost bancher și antreprenor, acesta nu a refuzat salariul.

Doris Leuthard, președintele Elveției – 437.000 USD pe an

Postul președintelui în Elveția este formal – el este ales dintre miniștrii pentru o perioadă de un an. Salariul președintelui Doris Leuthard este de 437.000 USD pe an (36.000 USD pe lună, 1.200 USD pe zi).

Li Xianlong, prim-ministru Singapore – 2,2 milioane USD pe an

Li Xianlong a moștenit postul de prim-ministru de la tatăl său, Lee Kuan Yew, un politician care a a luptat ca economia țării să se dezvolte rapid. Salariul lui Li Xianlong este cel mai mare, comparativ cu cel al celorlalți lideri mondiali – 2,2 milioane USD pe an (147.000 USD pe lună, 7.350 USD pe zi). Un total de 53 de milioane pe an sunt cheltuite pe salariile celor 31 de persoane din conducerea statului.

Sursa:romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba