Recent, în Monitorul Oficial au apărut două iniţiative cetăţeneşti de modificare a Constituţiei, dintre care una vizează, printre altele, stabilirea a două zile naţionale ale României şi schimbarea imnului naţional. De asemenea, cele două proiecte mai fac referire la definiţia căsătoriei, împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv, crearea unui fond naţional de pensii publice, reîntregirea Patriei şi parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari. Pentru ca aceste două documente să poată ajunge în procedura de dezbatere a deputaţilor şi senatorilor, cetăţenii au de îndeplinit mai multe formalităţi.
În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 886 din 26 noiembrie a apărut un Proiect de lege privind revizuirea Constituţiei României, acesta fiind, practic, o iniţiativă legislativă cetăţenească. În document se propune, între altele, stabilirea a două zile naţionale ale României: cea pe care o avem în prezent şi încă una.
Astfel, prima zi naţională ar urma să fie 9 mai (Ziua Independenţei), deoarece independenţa de stat a României a fost proclamată în data de 9 mai 1877, în alianţă militară cu Rusia, în timpul conflictului ţării noastre cu Imperiul Otoman. A doua ar urma să fie 1 decembrie (Ziua Marii Uniri), ziua în care, în anul 1918, s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România.
În acelaşi timp, propunerea legislativă prevede înlocuirea actualului imn naţional, „Deşteaptă-te române”, cu „Trei culori” (cu muzica şi versurile compozitorului Ciprian Porumbescu).
Proiectul de lege este mai complex şi vizează o arie mai largă de modificări, referindu-se, de exemplu, la sistemul de pensii, reîntregirea Patriei sau reducerea numărului de parlamentari.
„Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie 1991, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale (…). Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a Legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobare poporului român”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei cetăţeneşti.
Printre principalele modificări propuse de comitetul de iniţiativă se mai numără:
reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra resurselor naturale ale ţării;
constituirea Fondului naţional de capital distributiv, în care va fi colectată o cincime din produsul intern brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe proprietăţi. Sumele colectate în acest fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv (terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc.);
statul să nu poată să vândă bunurile aflate în proprietatea publică;
crearea Fondului naţional de pensii publice;
instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra Băncii Naţionale a României;
folosirea exclusivă a leului în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi şi în acordarea de credite;
o reală şi completă separaţie a puterilor statului şi o reală şi completă independenţă a acestora;
militarea şi acţionarea paşnică pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-Al Doilea Război Mondial;
România să aibă două zile naţionale (9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri), iar Imnul naţional să fie „Trei culori”;
obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă;
limitarea numărului de mandate la două pentru toate funcţiile elective din statul român.
Notă: Comitetul de iniţiativă este format din Cezar-Cătălin Avrămuţă, Virgil Bălăceanu, Gheorghe Bălin, Petrache Boboc, Mircia Chelaru, Constantin Cojocaru, Florian Colceag, Dorina-Olga Colceag, Petrică Dima, Nicolae Dobra, Florea Dumitrescu, Ştefan Dumitrescu, Emanuel-Lucian Enache, Giani-Mircea Florescu, Ioan Gheorghiu, Marian Ilie, Dumitru Manea, Georgeta Mihail, Mihai Mihăilă, Andrei-Mădălin Mocanu, Cezărel Moldovanu, Ciprian Moldovan, Emil-Marian Nae, Gabriel Năstase, Ghiocel Onofrei, Elena Popa, Denisa Popovici, Gheorghe Rîşniţă, Neculai Rotaru, Claudia Laura Seba, Ştefan Stana, Dumitru Stăneci-Traşcă, Lucian Taftă, Cristian Traşcă, Dan-Constantin Ungureanu, Mihai Voicu, Luiza-Tanţa Volf.
Cum poate ajunge în Parlament o iniţiativă cetăţenească
În afara Guvernului şi a parlamentarilor, iniţiativa legislativă mai poate aparţine şi unui număr de cel puţin 100.000 sau, după caz, 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, aşa cum prevede Constituţia. În acest sens, comitetul cetăţenesc de iniţiativă trebuie să urmeze mai mulţi paşi legali pentru a aduce în dezbaterea Parlamentului un asemenea proiect de lege.
Înainte de toate, cel puţin zece cetăţeni cu drept de vot trebuie să constituie, prin declaraţie autentificată la un notar public, comitetul de iniţiativă, potrivit Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
Propunerea legislativă trebuie întocmită de comitet în forma cerută pentru proiectele de lege şi trebuie însoţită de o expunere de motive. Apoi, pentru a o putea publica în Monitorul Oficial, aceasta trebuie să primească avizul Consiliului Legislativ.
„În vederea publicării, propunerea legislativă se avizează, în prealabil, de Consiliul Legislativ. Avizul se emite în cel mult 30 de zile de la sesizare şi se publică o dată cu propunerea legislativă. Propunerea legislativă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în maximum 30 de zile de la emiterea avizului de către Consiliul Legislativ”, scrie în actul normativ.
După publicarea proiectului în Monitorul Oficial, comitetul de iniţiativă are la dispoziţie şase luni pentru a strânge numărul necesar de semnături de susţinere şi a înregistra documentul la Camera competentă a Parlamentului.
Atenţie! În domeniul legilor organice sau ordinare, numărul minim de susţinători trebuie să fie de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot (care să provină din cel puţin un sfert dintre judeţele ţării, în fiecare dintre acestea, respectiv în Capitală, fiind necesare minimum 5.000 de semnături). În domeniul legilor constituţionale, numărul minim de susţinători este de 500.000 de cetăţeni cu drept de vot (care să provină din cel puţin jumătate dintre judeţele ţării, în fiecare dintre acestea sau în Capitală fiind necesare minimum 20.000 de semnături).
După înregistrarea la Parlament, Curtea Constituţională a României verifică, din oficiu sau pe baza sesizării Parlamentului, constituţionalitatea iniţiativei legislative, îndeplinirea condiţiilor de publicare, atestarea listelor de susţinători şi întrunirea numărului minim necesar de susţinători.
„Decizia sau, după caz, hotărârea Curţii Constituţionale se comunică preşedintelui Camerei Parlamentului care a sesizat-o şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, mai dispune Legea nr. 189/1999. Apoi, după primirea hotărârii Curţii Constituţionale, prima Cameră parlamentară sesizată introduce iniţiativa legislativă în procedura obişnuită de legiferare.
Important! Proiectul de revizuire a Constituţiei trebuie adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat, conform Legii fundamentale, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. În fine, o revizuire devine definitivă abia după ce este aprobată prin referendum, iar acesta trebuie organizat în maximum 30 de zile de la data adoptării proiectului.
Atenţie! Prevederile celor două iniţiative cetăţeneşti NU se aplică momentan. Ca să poată intra în procedura parlamentară de dezbatere şi adoptare, iniţiatorii trebuie să strângă cel puţin 500.000 de semnături de susţinere (pentru fiecare proiect în parte) în următoarele şase luni.
Sursa:avocatnet.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge
Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.
Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.
Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Amenajare suplimentară a perimetrului din jurul troiței amplasate în fața Prefecturii Alba
Cu prilejul lucrărilor de mobilitate din zona centrală a municipiului Alba Iulia a fost amenajat și perimetrul din jurul troiței amplasate în fața Prefecturii Alba, acolo unde, în timpul Revoluției din Decembrie 1989, s-au dus lupte grele și mulți revoluționari au fost răniți sau omorâți.
S-au montat pavaj, vase de flori și un catarg pe care va flutura mereu tricolorul României.
„Astfel, vom putea sărbători, în alte condiții, Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății, marcată an de an la Alba Iulia, în data de 21 decembrie!”, a explicat primarul Gabriel Pleșa.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Pe Râul Mare, Râul Mic și Valea Grușerii, acțiune de ecologizare
Asociația „Lupii Sigidavei” Cugir a încheiat cu succes o nouă acțiune de ecologizare.
Aceasta s-a desfășurat pe Râul Mare, Râul Mic și Valea Grușerii.
Toți cei care au participat la acțiune s-au organizat și au format patru echipe. O echipă a plecat de la Podul Roșu spre Căprioară, una a plecat de la Mistrețu spre Căprioară, alta pe Valea Grușerii și, nu în ultimul rând echipa de la „Cabana fără gânduri” a ecologizat Râul Mic.
„Suntem plăcut surprinși să vedem de la an la an sunt tot mai puține gunoaie în aceste zone pe care noi le ecologizăm anual. Mulțumim tuturor celor implicați în realizarea acestei acțiuni, cât și administrației locale, care ne-a pus la dispoziție mijloc de transport pentru sacii cu gunoaie”, au transmis reprezentanții Asociației „Lupii Sigidavei” Cugir.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
