Divertisment
Reteta pentrucele mai bune si mai pufoase gogoşi
Un desert clasic, delicios şi extrem de simplu de preparat! Gogoşile perfecte sunt moi, pufoase şi fragede. Vezi reteta pe radiounirea.ro.
Ingrediente:
500 g făină
3 ouă mari
3 linguri zahăr
2 linguri unt
1 lingură drojdie
sare după gust
lapte cât cuprinde
100 g zahăr pudră
1 pliculeţ zahăr vanilat
coajă de lămâie
ulei pentru prăjit
Mod de preparare:
Într-un vas adânc se face o dospeală dintr-o ceaşcă de lapte călduţ (nu fierbinte!), drojdia, o linguriţă de zahăr şi o lingură de făină. Se amestecă uşor şi se lasă la cald, să crească.
Făina se pune într-un castron adânc de frământat, iar în mijloc se face o gropiţă. În mijloc de toarnă maiaua, se amestecă uşor cu degetele, apoi se adaugă restul ingredientelor. Se amestecă bine, până se încorporează tot oul şi se desfac toate cocoloaşele.
Coca se lasă la crescut, la cald, într-un castron acoperit cu folie alimentară.
Citeste si I se mai spune „amestecul de aur”. E cel mai bun leac natural. Află rețeta!
După aproximativ o oră, timp în care coca şi-a dublat volumul, se întinde o foaie groasă, de aproximativ un deget. Cu ajutorul unui pahar sau al unei căni se decupează din foaie bucăţi rotunde. Gogoşile se lasă încă 5-10 minute la dospit, pe blatul pudrat cu puţină făină, cât să nu se lipească.
Între timp se încinge uleiul. Gogoşile se prăjesc pe ambele părţi. Când au căpătat o culoare arămie, se scot pe un prosop de hârtie şi se lasă să se răcească.
Răcite, gogoşile se tăvălesc prin amestecul de zahăr pudră vanilat.
sursa: feellikecooking.ro
Divertisment
„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete
Dragobetele se sărbătorește, ca în fiecare an, pe data de 24 februarie, iar anul acesta va fi într-o zi de vineri, moment perfect pentru cuplurile care aleg să serbeze ziua iubirii în stil românesc.
Este foarte important să știm când este Dragobetele deoarece, pe lângă multe alte obiceiuri care se practică cu ocazia acestei sărbători, tradiția impune ca pe 24 februarie să sărutăm, sau cel puțin să atingem, o persoană de sex opus.
Astfel, spun tradițiile, vom avea noroc în dragoste tot anul. Dacă nu vom urma datina de Dragobete, credințele populare spun că vom fi tot anul singuri și nu ne vom întâlni jumătatea decât după Dragobetele următor.
Dragobetele este sărbătoarea iubirii la români sau, cu alte cuvinte, Ziua Îndrăgostiților autohtonă, și marchează, totodată, și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele, de acolo și celebra zicală: ”Dragobetele sărută fetele!”.
Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.
Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.
Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”
Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.
Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.
Se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel, se credea în trecut, că este magică și ajută la farmecele de iubire, iar fetele trebuie să se spele cu aceasta pe față pentru a fi frumoase și cuceritoare.
În anumite zone ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.
Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În alte zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.
sursa: libertatea.ro
Tineret
Studenți de la UAB în tabără la Păltiniș: Cum a fost
Tabără la Păltiniș pentru studenți de la UAB
Divertisment
La Alba Iulia, concert Direcția 5: Când se va desfășura
-
Știriacum 2 săptămâni
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Politicăacum o săptămână
Conspirația din spatele abdicării lui Alexandru Ioan Cuza: 20 martie 2024 – 204 ani de la nașterea sa
-
Știriacum 6 zile
23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani
-
Știriacum o săptămână
20 martie, echinocţiul de primăvară: Semnificație, tradiții și obiceiuri
-
Știriacum 5 zile
Buna Vestire, cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului: În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii
-
Știriacum 2 săptămâni
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum o săptămână
22 martie, Ziua Mondială a Apei: 80% din resursele de apă potabilă ale României provin din Munții Carpați