Purtata Fetelor de la Căpâlna, oda soarelui, dragostei și vieții

Adăugat la Știri
fetele-de-la-capalnaIn Transilvania predomina jocurile de perechi, jocurile barbatesti de virtuozitate, si mai rare jocurile mixte de cerc. Numarul jocurilor, in general, mai mic comparativ cu celelalte zone etnografice ale tarii.

Este un dans interpretat numai de femei si este specific Capalnei, din Transilvania, in judetul Alba, pe malul de sus al Tarnavei Mici. Originea si vechimea acestui dans raman insa necunoscute, pierzandu-se undeva in mijlocul Evului Mediu. Transmiterea versurilor s-a facut oral din generatie in generatie, iar pasii, in ritm sacadat, sunt invatati de fetitele din Capalna de mamele lor, inca de la 4-5 ani.
Dansul este interpretat de un sir de femei invesmantate in alb si negru care pasesc agale, una dupa alta in cadenta, cu neasteptate opriri si retrageri pe pas si canta intr-un glas:
“Io-s in deal si bade-n sesu / Si mi-l cunosc dupa mersu
Cand mere gandesti ca scrie / Ca taruza pe hartie
Si-are mersu leganatu / Cu dragoste-amestecatu
Badeo, spiculet de grau / Mult am vrut sa nu te stiu
Ca de cand te stiu pe tine / Nu mai stiu pe altu-n lume
Numa tu, badita, tu / Altu bade, nu si nu”

Originea si vechimea acestui dans raman un mister. Versurile au fost transmise oral, din generatie in generatie, iar pasii, a caror frumusete este data de ritmul sacadat, se invata de catre fetele de la Capalna de la o varsta frageda (4-5 ani).

Dansul nu beneficiaza de acompaniament instrumental, fetele fiind cele care construiesc o linie melodica, prin intermediul lait-motivului melodic: “la, la, la, la, la, la, la, la…”. Denota, de aici, vechimea dansului. Jocul creeaza o atmosfera deosebita. Insa cine ar fi crezut ca o asemenea atmosfera si asemenea efecte puternice sunt obtinute prin mijloace atat de simple? Secretul  consta, se pare, atat in acele pauze neasteptat de expresive, care elimina monotonia acelei plimbari informe, cat si in strigaturile cantate in cor.

Citește și Portul popular din Munții Apuseni

Cu toate ca “domnii”, asa cum erau numiti in sat cei intelectuali, participau frecvent la jocul tinerilor, organizat duminica si in zile de sarbatoare, ei nu au remarcat frumusetea acestui dans. Insa comoara avea sa fie descoperita. Stana, o invatatoare de pe alte meleaguri ale acestei minunate tari, venita din Vechiul Regat, de dincolo de munti, a descoperit acest dans, jucat cu o finete si o eleganta nemaivazute. Tot ea, cu sensibilitatea-I de artist, l-a lansat in monografia comunei Jidvei.

Insa Stana Biris nu s-a oprit aici. Impresionata fiind de interpretarea dansului, interpretare caracterizata prin frumusete si puritate, a infiintat ansamblul de dansuri populare si a participat, impreuna cu fetele de la Capalna, la diverse festivaluri si concursuri, in cadrul carora au obtinut numeroase premii si distinctii.

“Peste tot am umblat si intotdeauna am luat locul intai”, isi aminteste Istina Purcel, care a facut parte din ansamblu timp de zece ani, la fel ca si surorile ei si, mai apoi, fiica sa. Femeia, acum in varsta de 72 de ani, isi aminteste cu drag de acea perioada neasemuita a vietii sale.

Portul popular este parte a identitatii poporului nostru, iar fetele de la Capalna nu fac exceptie. La inceput, fetele purtau un costum alb-negru; treptat, negrul a fost inlocuit cu albastrul. Cand fetele participau la evenimente in afara tarii, portul era cu totul deosebit.

Purtata fetelor de la Capalna pare, la prima vedere, simpla. Miscarea coregrafica a fetelor consta in spirale, linii serpuite si cercuri, toate acestea marcate cu pasi simpli.

Tinandu-se foarte strans, fetele isi incolacesc bratele de dupa cot si, sub forma unui mare cerc, pornesc cu pasi ritmati la perfectie, timp in care canta singure melodiile respective.

Jocul nu este nicidecum unul monoton, decurgand cand lin, cand repede, de la stanga spre dreapta, inainte sau inapoi, leganat sau cu o tinuta dreapta. De multe ori, frazele sunt inegale.

Cea mai mare responsabilitate ii revine primei fete. Ea are sarcina de a da tonul melodiei si de a conduce sirul de fete. Nu oricine poate ocupa acest loc. Trebuiesc stiute la perfectie atat miscarile coregrafice, cat si melodia. Structura dansului este cu atat mai speciala, cu cat contine elemente ce trimit la un ritual al fertilitatii. Aceasta Purtata poate fi usor asemanata cu un dans colectiv, prin intemediul caruia, in cadrul societatilor arhaice, era marcat sfarsitul perioadei de initiere a unui numar de fete.

Pline de semnificatie sunt si formele coregrafice care alcatuiesc dansul, si anume linia pe orizontala si spirala. Linia orizontala face trimitere la simbolismul pamantului, fiind asemanatoare cu un rit agrar. Linia orizontala se transforma, apoi, in spirala, considerata un relevant si puternic simbol al fertilitatii. Totodata, mai poate fi asociata cu fazele lunii sau ale soarelui.

Recrutarea fetelor incepe de timpuriu, inca din clasa a doua. Culoarea catrintelor difera de la o grupa la alta: fetele apartinand grupei mici au catrinte cu rosu, cele din grupa mijlocie au catrinta cu negru, iar la cele din grupa mare se regaseste culoarea albastru.

traditionalromanesc.ro si iordania.ro

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii