Știri
Purtata Fetelor de la Căpâlna, oda soarelui, dragostei și vieții
Este un dans interpretat numai de femei si este specific Capalnei, din Transilvania, in judetul Alba, pe malul de sus al Tarnavei Mici. Originea si vechimea acestui dans raman insa necunoscute, pierzandu-se undeva in mijlocul Evului Mediu. Transmiterea versurilor s-a facut oral din generatie in generatie, iar pasii, in ritm sacadat, sunt invatati de fetitele din Capalna de mamele lor, inca de la 4-5 ani.
Dansul este interpretat de un sir de femei invesmantate in alb si negru care pasesc agale, una dupa alta in cadenta, cu neasteptate opriri si retrageri pe pas si canta intr-un glas:
“Io-s in deal si bade-n sesu / Si mi-l cunosc dupa mersu
Cand mere gandesti ca scrie / Ca taruza pe hartie
Si-are mersu leganatu / Cu dragoste-amestecatu
Badeo, spiculet de grau / Mult am vrut sa nu te stiu
Ca de cand te stiu pe tine / Nu mai stiu pe altu-n lume
Numa tu, badita, tu / Altu bade, nu si nu”
Originea si vechimea acestui dans raman un mister. Versurile au fost transmise oral, din generatie in generatie, iar pasii, a caror frumusete este data de ritmul sacadat, se invata de catre fetele de la Capalna de la o varsta frageda (4-5 ani).
Dansul nu beneficiaza de acompaniament instrumental, fetele fiind cele care construiesc o linie melodica, prin intermediul lait-motivului melodic: “la, la, la, la, la, la, la, la…”. Denota, de aici, vechimea dansului. Jocul creeaza o atmosfera deosebita. Insa cine ar fi crezut ca o asemenea atmosfera si asemenea efecte puternice sunt obtinute prin mijloace atat de simple? Secretul consta, se pare, atat in acele pauze neasteptat de expresive, care elimina monotonia acelei plimbari informe, cat si in strigaturile cantate in cor.
Citește și Portul popular din Munții Apuseni
Cu toate ca “domnii”, asa cum erau numiti in sat cei intelectuali, participau frecvent la jocul tinerilor, organizat duminica si in zile de sarbatoare, ei nu au remarcat frumusetea acestui dans. Insa comoara avea sa fie descoperita. Stana, o invatatoare de pe alte meleaguri ale acestei minunate tari, venita din Vechiul Regat, de dincolo de munti, a descoperit acest dans, jucat cu o finete si o eleganta nemaivazute. Tot ea, cu sensibilitatea-I de artist, l-a lansat in monografia comunei Jidvei.
Insa Stana Biris nu s-a oprit aici. Impresionata fiind de interpretarea dansului, interpretare caracterizata prin frumusete si puritate, a infiintat ansamblul de dansuri populare si a participat, impreuna cu fetele de la Capalna, la diverse festivaluri si concursuri, in cadrul carora au obtinut numeroase premii si distinctii.
“Peste tot am umblat si intotdeauna am luat locul intai”, isi aminteste Istina Purcel, care a facut parte din ansamblu timp de zece ani, la fel ca si surorile ei si, mai apoi, fiica sa. Femeia, acum in varsta de 72 de ani, isi aminteste cu drag de acea perioada neasemuita a vietii sale.
Portul popular este parte a identitatii poporului nostru, iar fetele de la Capalna nu fac exceptie. La inceput, fetele purtau un costum alb-negru; treptat, negrul a fost inlocuit cu albastrul. Cand fetele participau la evenimente in afara tarii, portul era cu totul deosebit.
Purtata fetelor de la Capalna pare, la prima vedere, simpla. Miscarea coregrafica a fetelor consta in spirale, linii serpuite si cercuri, toate acestea marcate cu pasi simpli.
Tinandu-se foarte strans, fetele isi incolacesc bratele de dupa cot si, sub forma unui mare cerc, pornesc cu pasi ritmati la perfectie, timp in care canta singure melodiile respective.
Jocul nu este nicidecum unul monoton, decurgand cand lin, cand repede, de la stanga spre dreapta, inainte sau inapoi, leganat sau cu o tinuta dreapta. De multe ori, frazele sunt inegale.
Cea mai mare responsabilitate ii revine primei fete. Ea are sarcina de a da tonul melodiei si de a conduce sirul de fete. Nu oricine poate ocupa acest loc. Trebuiesc stiute la perfectie atat miscarile coregrafice, cat si melodia. Structura dansului este cu atat mai speciala, cu cat contine elemente ce trimit la un ritual al fertilitatii. Aceasta Purtata poate fi usor asemanata cu un dans colectiv, prin intemediul caruia, in cadrul societatilor arhaice, era marcat sfarsitul perioadei de initiere a unui numar de fete.
Pline de semnificatie sunt si formele coregrafice care alcatuiesc dansul, si anume linia pe orizontala si spirala. Linia orizontala face trimitere la simbolismul pamantului, fiind asemanatoare cu un rit agrar. Linia orizontala se transforma, apoi, in spirala, considerata un relevant si puternic simbol al fertilitatii. Totodata, mai poate fi asociata cu fazele lunii sau ale soarelui.
Recrutarea fetelor incepe de timpuriu, inca din clasa a doua. Culoarea catrintelor difera de la o grupa la alta: fetele apartinand grupei mici au catrinte cu rosu, cele din grupa mijlocie au catrinta cu negru, iar la cele din grupa mare se regaseste culoarea albastru.
traditionalromanesc.ro si iordania.ro
Știri
18 martie 1906: Primul zbor autopropulsat, realizat de Traian Vuia: A pus România pe harta aviaţiei mondiale
Pe 18 martie 1906, la Paris, Traian Vuia face primul zbor din Europa al unui aparat mai greu ca aerul ce se ridică prin tracţiune proprie, punând astfel România pe harta aviaţiei mondiale.
Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Deși avea o minte strălucită, Traian Vuia a urmat decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, din cauza lipsei banilor, dar acest lucru nu l-a făcut să renunțe la visul său, cel care i-a adus întâietate în domeniul aviației.
După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi lucrează în mai multe birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.
Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu a avut bani nici pentru constucţia primului său aparat de zbor. Dar, cu toate astea, în data de 18 martie 1906, Vuia a realizat la Montesson, lângă Paris, primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul – aparat numit „Vuia I”.
Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost privit cu scepticism, iar Academiei de Ştiinţe pariziene l-a respins, cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi este decât un vis”.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria
Totuși, în 1903, inginerul român şi-a brevetat avionul-automobil conceput el. „Vuia I” era un aparat de zbor realizat dintr-un cadru de țevi din oțel (îmbinate prin manşoane), care semăna puțin cu aspectul unui liliac, iar aripile din pânză, bombate, erau repliabile ca o umbrelă. Motorul avea de 20 CP, iar trenul de decolare și aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri, cu o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.
După mai multe experimente, primul zbor Vuia I a avut loc la Montesson, lânga Paris, în ziua de 18 martie 1906.
Aparatul s-a desprins de la sol, după ce mașinăria a fost accelerată 50 de metri, apoi s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat așa pe o distanță de 12 metri. Din păcate, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, avionul-automobil lovindu-se de un copac. Deşi zborul a durat doar câteva clipe, acesta a fost unul reuşit.
După acest eveniment, în ziarele din întreaga lume au apărut articole care îl aveau pe Vuia și realizarea sa în prim-plan, fiind menționat faptul că el este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare, a decolat de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, fără un „ajutor extern”.
Cu toate acestea, prioritatea primului zbor i-a fost atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a obţinut această realizare abia în octombrie, acelaşi an, la Paris. În data de 23 octombrie 1906, Santos-Dumont a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri – la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.
Însă, realitatea era alta.
Realizările din domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute sau ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei – autoritatea aeronautică care înregistra recordurile, deoarece membrii nu au putut înregistra fapta lui Vuia, întrucât nu au fost prezenți la eveniment.
Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia din martie 1906, iar acesta a constituit un document după care, ulterior, au fost recunoscute realizările lui pe plan internaţional.
Traian Vuia a fost întotdeauna un om modest, iar cuvintele sale rostite atunci când se afla în culmea celebrităţii sale, spun totul: „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”.
Sursa.historia.ro, tvr.ro, omofon.com
Știri
Noi locuințe sociale în Alba Iulia: Care este valoarea proiectului
În Alba Iulia, noi locuințe sociale
Un număr de 100 de apartamente urmează să fie construite de către Primăria Alba Iulia, în cartierul Gheorghe Șincai, pentru persoanele defavorizate.
Licitația de aproape 28 de milioane de lei a fost lansată în SEAP.
După finalizarea celor 5 blocuri, totalizând 100 de locuințe de 1, 2 si 3 camere, va fi rezolvată complet problema locuințelor sociale, deoarece peste 365 de persoane cu situație socială precară vor putea beneficia de o locuință nouă, construită și utilată la standarde moderne, au precizat reprezentanții primăriei.
Potrivit acestora, ofertele se pot depune în SEAP până în 23 aprilie, iar câștigătorul va avea la dispoziție 3 luni pentru proiectare și 33 de luni pentru ridicarea blocurilor.
Știri
Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale la Blaj
Blaj: Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale
-
Știriacum 2 săptămâni
Floarea de colţ, ocrotită de lege, simbol al dragostei şi purităţii în tradiţia românească: Pe 5 martie este celebrată Floarea de colț
-
Știriacum 2 zile
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
8 martie, Ziua Femeii: De ce este bine să dăruiţi lalele
-
Știriacum o săptămână
Descoperă istoria și frumusețile județului: Complexul muzeal „Casa Fefeleaga” din Bucium Șasa
-
Știriacum 2 zile
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Sănătateacum o săptămână
Usturoiul verde, alimentul minune al primăverii: Care sunt beneficiile
-
Știriacum 2 zile
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum o săptămână
9 martie, Ziua celor 40 de Mucenici: Tradițiile și superstițiile zilei