Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra

In inima Muntiilor Apuseni, pe cursul mijlociu al raului Aries, se afla comuna Bistra, cea mai intinsa comuna din tara noastra (132 kilometri patrati, reprezinta 1,8% din suprafata judetului Alba Comuna Bistra se identifica si prin obiceiul de Paste – Pragsorul, vechi de peste 250 de ani, cu care localnici se mandresc si doresc sa il pastreze in continuare asa cum l-au mostenit de la stamosi.

Pragsorul este o combinatie complexa de sarbatoare religioasa si laica. Incepe in Vinerea Mare, in timpul slujbei de Prohod si se incheie in Duminica Tomii, numita in popor Pastele Mici.

Legenda spune ca Pragsorul a fost adus in Bistra, pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco – catolic de Blaj originar din comuna, pentru a consolida procesul de catolicizare a populatiei. A fost preluat, insa, sub egida bisericii ortodoxe si acesta constituie un prim paradox al Pragsorului. Nu este, nici pe departe, un abuz desi chiar si astazi parerile in randul preotilor ortodoxi ai comunei sunt imp?rtite, unii considerand ca este doar un rezultat al adaptarii bisericii la cerintele comunitatii.

Pentru desfasurarea Pragsorului se formeaza un grup de feciori necasatoriti din sat (minimum 6, maximum 12) numiti crai. In Vinerea Mare (Saptamana Patimilor), dupa amiaza, Craii instaleaza in curtea bisericii toaca si tevile special pregatite pentru „puscaturi”. Acestea vor ramane aici pana in dimineata celei de a doua zi de Pasti (luni). Toaca este pazita in aceasta perioada de catre crai, ca sa nu fie furata. In caz ca se va fura, va trebui rascumparata, altfel organizeaza Pragsorul cei care au furat-o, dar pe cheltuiala Crailor.Tot in Vinerea Mare, seara, de la ora 19.00, are loc slujba Inmormantarii sau Prohodul Domnului, iar spre dimineata Sfanta Liturghie si sfintirea Pastilor. In acest timp, pana dupa inconjurarea Bisericii cu Sfantul Epitaj (Punerea in mormant a Domnului Iisus Hristos), Mormantul Domnului este pazit de Crai, imbracati in tinuta militara si inarmati cu sulite. Garda se schimba din 10 in 10 minute, la semnul comadantului. De la Vinerea Mare si pana in dimineata celei de a doua zile de Pasti, se bate toaca si se pusca din tevile pregatite special.

„Craii”, pazesc toaca pana luni dimineata. Daca reuseste cineva sa le-o fure, raman de mare rusine in sat si, in plus, sunt obligati sa suporte cheltuielile pentru balul (hora) pe care o organizeaza, insa, in locul lor, hotii. Se poarta negocieri asidue si, de regula, reusesc sa o rascumpere. Nu s-a intamplat de prea multe ori, dar hotii, in special barbatii insurati care au fost si ei, pe vremuri, „Crai”, incearca de fiecare data.

In ziua de Pasti, spre seara (dupa vecernie), in curtea Bisericii este ales Primul Crai (care, dupa traditie, trebuie sa se casatoreasca in acel an). El este ales la propunerea celorlalti, in fata satenilor si a preotilor. Acestia aproba alegerea facuta si-i felicita pe toti Craii, urandu-le succes.

A doua zi de Pasti (luni), dupa slujba de la Biserica, craii imbraca portul popular si, insotiti de un taraf, merg prin sat, din casa in casa,strigand: „hop, hop, hop, vivat!”(hai, hai, hai sa traiti!). Craii invita fetele sa participe la balul organizat de ei, bal care incepe in seara aceleiasi zile. Fetele care sunt vizitate si invitate la bal ofera bani si oua rosii. Cea mai darnica va fi desemnata „Prima Craiasa” a Pragsorului. Desemnarea se face de catre crai, la intoarcerea acestora din sat, la locul de desfasurare a petrecerii, comparand sumele primite de la fete. Numele Primei Craiese este tainuit pana la inceperea petrecerii, cand este aleasa din multime si condusa la Primul Crai. Cei doi (Primul Crai si Prima Craiasa) au onoarea sa inceapa jocul in ritmul muzicii si sub privirile satenilor, astfel dezlegandu-se dansul, hora, cantecul si voia buna dupa Marele Post. Petrecerea dureaza pana in zori, reluandu-se in dupa-amiaza urmatoare si, la fel, in duminica urmatoare.

La aceasta petrecere nu exista o taxa impusa. Modul de colectare a banilor (exceptand fetele) se face umbland cu batista (o batista obisnuita, tinuta de colturi de 4 crai) prin sala, in timpul jocului si strigand: „hop, hop, hop, vivat!”. Cel caruia i se adreseaza se opreste din joc si pune pe batista o suma de bani, dupa care i se multumeste si este rugat sa serveasca „un gat” de tuica. Din banii colectati sunt suportate cheltuielile pentru organizarea petrecerii.

Petrecerile tin pana in zorii zilei urmatoare: si luni si marti si in Duminica Tomii.

Sursa: muntii-apuseni.eu

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE