Peştera Urşilor, minunea din Apuseni: Legenda celor 140 de urși înfometaţi

Adăugat la Știri

pestera-ursilorÎn urmă cu aproape 40 de ani, bihoreanul Traian Curta descoperea una dintre cele mai frumoase peşteri din România, Peştera Urşilor. Povesteşte cu mândrie despre cea mai mare dragoste a vieţii, pe care păzit-o cu sfinţenie timp de trei săptămâni, ca nu care cumva cineva să i-o distrugă.

Peştera Urşilor este perla Munţilor Apuseni şi face parte din categoria obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel puţin odată în viaţă. A fost descoperită în urma unor lucrări executate la o cariera aflată în imediata vecinatăte a satului Chişcău din comuna Peietroasa, judeţul Bihor. Norocosul, al cărui nume s-a legat pentru totdeauna de Peştera Urşilor, este Traian Curta. Lucra pe atunci la carieră, iar în urma unei explozii controlate, de rutină, a observat o gaură în rocă, aceasta dovedindu-se a fi singura cale de acces către o lume din adâncuri, extrem de spectaculoasă. Traian Curta a fost primul care a coborât în necunoscut, unde a descoperit schelete, care la momentul acela nu au putut fi atribuite nici unei specii cunoscute. A ajuns să iubeascăenorm de mult peştera, ba chiar a renunţat la salariul de miner şi munca de miner pentru a se ocupa de îngrijrea ei, chiar dacă aceasta însemna un salariu mult mai mic. „La o săptămână după ce am circulat prin peşteră mă plimbam pe aicea singur, mai veneam de acasă şi intram singur cu lanterna să mai observ ce n-am observat. Daca aţi scoate o stalagmită afară, de oriunde din peşteră, aş şti imediat să vă spun unde a fost”, spune Traian Curta.

Urşii de cavernă

În urma cercetărilor şi analizelor efectuate de către specialişti, s-a stabilit ca acele schelete aparţin unei specii, dispărute de pe suprafaţa pământului, o specie de urs de cavernă (Ursus Spelaeus). Ursul avea dimensiuni impresionante faţă de speciile de urşi existente în România în momentul acual şi chiar în lume.

Traian Curta a raportat descoperirea şefilor care l-au certat spunându-i să dinamiteze de urgenţă peştera pentru ca exploatarea să poată continua. Cariera respectiva avea contracte cu firme din Germania şi Ungaria iar o descoperire de talia celei descrise ar fi făcut imposibilă onorarea obligaţiilor contractual, astfel că imediat după descoperirea peşterii au existat mai multe încercări de distrugere a ei.

Citeste si Un județ și unsprezece opriri : Cele mai frumoase locuri din Alba

În cele din urmă, autorităţile au decis amenajarea peşterii, iar lucrările de amenajare au fost finalizate în anul 1978, lucru care a fost imortalizat la ieşirea din peşteră. Cu toate acestea, inaugurarea s-a făcut în data de 14 iulie 1980, dată la care a intrat în circuitul turistic

Denumirea de Peştera Urşilor provine de la numeroasele oase de urs găsite. Studiile spun că oasele cele mai vechi au 100.000 de ani iar „ultimul locatar” ar fi avut vârsta de „doar” 17.000 ani.

Legenda urşilor înfometaţi

Urşii de Cavernă aveau dimensiuni impresionante faţă de speciile de urşi actuali. Ursul de pşsteră avea aproximativ 4 metri înălţime în 2 labe şi o greutate de 1000 Kg.

La momentul descoperirii Peşterii existau 5 schelete complete din specia Ursus Spelaeus, iar al 6-lea schelet complet a fost descoperit în această peşteră. Din păcate, scheletul complet al ursului de pestera se afla într-o zonă care nu se vizitează, din Rezervaţia Ştiinţifică.

În capătul Galeriei Emil Racoviţă, a fost reconstituit un schelet al ursului de cavernă pentru a exemplifica vizual dimensiunile acestei specii. Legenda spune că aici, în urma căderii unei stânci peste gura peşterii, au fost închişi aproximativ 140 de urşi înfometaţi. În cele din urmă ei s-au atacat reciproc pană când au murit toţi.

Tot legenda spune că în actuala Peşteră a Urşilor ar fi trăit zmei, creature cu puteri supranaturale. Pestera are o lungime de 1.500 metri şi este compusă din galerii aflate pe două nivele (galeria superioara lungă de 488 metri, aceasta este destinată turiştilor) si cea inferioară cu o lungime de 521 m, pentru cercetări ştiinţifice.

Apa a fost cea care a modelat calcarul care seamănă cu marmura din peşteră. Cu o răbdare care se măsoară în zeci de mii de ani, a sculptat stalactite şi stalagmite cum rar ai ocazia să mai vezi altundeva.

Peştera Urşilor, alaturi de alte doua pesteri din zona, este considerata de către speologi printre cele mai frumoase din lume. Zona care se viziteaza este compusa din mai multe sali: galeria Ursilor, galeria Emil Racovita, sala Lumanarilor, sala Spaghetelor si sala Oaselor. Formatiunile speologice intalnite aici au primit nume amuzante, cum ar fi Casuta Piticilor, Palatele Fermecate sau Draperiile. O parte din oasele de animale au ramas expuse in aceeasi pozitie in care au fost gasite, putand fi vazute de turisti. S-au pastrat foarte bine chiar si schelete intregi de ursi. Spre deosebire de alte pesteri, aceasta este foarte bine amenajata.

Sursa:romania-redescoperita.ro

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii