Rămâi conectat

Știri

Peste 4.900 de persoane în evidențele AJPIS Alba, beneficiari de ajutor social, la finele lui septembrie

Publicat

în

Peste 4.939 de persoane sunt înscrise în evidențele Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Alba ca și beneficiari ai venitului minim garantat.

Potrivit directorul instituției, Flaviu Cozuc, în cursul lunii trecute au fost efectuate, pentru acești beneficiari, plăți în valoare de aproape 1 milion 300 de mii de lei. Directorul Agenției Județene de Plăți și inspecție Socială Alba declară că față de aceiași perioadă a anului trecut, numărul beneficiarilor de venit minim garantat a scăzut  cu circa 150 de persoane.

Citește și Ajutorul pentru încălzirea locuinței poate fi solicitat până la 15 octombrie

Pentru a beneficia de ajutor social persoanele defavorizate din Alba trebuie să facă dovada că nu au refuzat vreun loc de muncă sau program de formare profesională și trebuie să prezinte o adeverința de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba, necesară la întocmirea dosarului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

19 martie, Ziua pașaportului românesc: De ce au pașapoartele doar patru culori și care este semnificația lor

Publicat

în

Ziua paşaportului românesc este sărbătorită la 19 martie, din această zi a anului 1912 datând prima lege modernă referitoare la paşapoarte, denumită „Lege asupra paşapoartelor”, promulgată de regele Carol I, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758.

Astfel, prin “Legea asupra paşapoartelor” statul român introducea primele principii procedurale generale în privinţa paşapoartelor şi a biletelor pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni.

Fie că s-au numit salvconducte, scrisori adeveritoare, cărţi de pribegie, răvaşe, sineturi, teşcherele, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autorităţile statale certificau, în esenţă, identitatea, cetăţenia şi calitatea posesorului lor.

Începând cu anul 1928 au fost introduse paşapoartele de protejat român, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor acestora, protejaţii românii beneficiind numai de certificate de călătorie, doar în cazuri bine justificate. Cronologic, istoria paşapoartelor continuă cu perioada celui de-al doilea război mondial, când, în scopul îndeplinirii unor misiuni în interesul sau în serviciul statului, în anul 1941, a fost introdusă categoria de paşapoarte de serviciu care se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broşare) a filelor de coperţi, care crea un efect de evantai.

Dacă în acele vremuri, autorităţile se confruntau cu documente de călătorie ,,plăsmuite, drese ori prefăcute”, transformările economice şi politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat şi o creştere a infracţionalităţii în acest domeniu. Prevenirea falsificării paşapoartelor a determinat sporirea eforturilor comune fiind astfel adoptate măsuri la nivel european pentru creşterea gradului de siguranţă al documentului de călătorie. Astfel, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat „Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate şi datele biometrice în paşapoartele şi documentele de călătorie emise de satele memebre”, act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE.În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus paşapoartele electronice.

În evoluţia formei şi conţinutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică (în prezent cetăţenii români pot intra în posesia unei a doua generaţii a paşaportului electronic pus în circulaţie la data de 31 decembrie 2008), se realizează o corelaţie fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv.Începând cu data de 31.12.2008, Direcţia Generală de Paşapoarte a emis primul paşaport electronic simplu românesc.

În lume există doar patru culori ale paşapoartelor şi fiecare ţară are un motiv întemeiat pentru care a ales una dintre cele patru culori. Află mai multe pe radiounirea.ro.
Cea mai comună culoare a paşapoartelor este roşu. Este culoarea folosită de ţările care au avut sau au o politică comunistă. Cetăţenii din Slovenia, China, Serbia, Russia, Lituania, România, Polonia şi Georgia au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, exceptând Croaţia, folosesc paşapoarte roşii sau burgundy. Ţările interesate să intre în Uniunea Europeană, precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat culoarea paşaportului în roşu cu câţiva ani în urmă. Şi Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru au paşapoarte burgundy.

Culoarea albastră a paşapoartelor simbolizează “Lumea Nouă”. Statele din America de Sud folosesc paşapoarte albastre, excepţia fiind Venezuela, unde cetăţenii folosesc paşapoarte roşii. Paşapoartele americanilor au fost albastre un singur an, în anul 1976.

Ţările musulmane folosesc paşapoarte verzi, deoarece verdele este considerat a fi culoarea preferată a profetului Mohamed. Culoarea neagră a paşapoartelor este cea mai rară din lume şi este folosită, de regulă, de ţările africane.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

66 de ani de la nașterea Parlamentului European

Publicat

în

Parlamentul European, 66 de ani de la naștere

Prima reuniune a Adunării parlamentare europene, precursoare a Parlamentului European de astăzi, aavea loc la Strasbourg (Franța) în 19 martie 1958, Robert Schuman fiind ales președinte.

Adunarea parlamentară europeană înlocuia Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și și-a schimbat denumirea în Parlamentul European pe data de 30 martie 1962.

Parlamentul European (abreviat Europarl sau PE) este o instituție legislativă a Uniunii Europene (UE) aleasă prin scrutin direct odată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeană, exercită puterea legislativă a UE.

Deși Parlamentul European are puterea legislativă pe care Consiliul și Comisia nu o posedă, acesta nu are controlul formal asupra inițiativei legislative, cum de altfel majoritatea parlamentelor naționale al membrilor Uniunii o au.

sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

18 martie 1906: Primul zbor autopropulsat, realizat de Traian Vuia: A pus România pe harta aviaţiei mondiale

Publicat

în

Pe 18 martie 1906, la Paris, Traian Vuia face primul zbor din Europa al unui aparat mai greu ca aerul ce se ridică prin tracţiune proprie, punând astfel România pe harta aviaţiei mondiale.

Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Deși avea o minte strălucită, Traian Vuia a urmat decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, din cauza lipsei banilor, dar acest lucru nu l-a făcut să renunțe la visul său, cel care i-a adus întâietate în domeniul aviației.

După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi lucrează în mai multe birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu a avut bani nici pentru constucţia primului său aparat de zbor. Dar, cu toate astea, în data de 18 martie 1906, Vuia a realizat la Montesson, lângă Paris, primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul – aparat numit „Vuia I”.

Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost privit cu scepticism, iar Academiei de Ştiinţe pariziene l-a respins, cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi este decât un vis”.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria

Totuși, în 1903, inginerul român şi-a brevetat avionul-automobil conceput el. „Vuia I” era un aparat de zbor realizat dintr-un cadru de țevi din oțel (îmbinate prin manşoane), care semăna puțin cu aspectul unui liliac, iar aripile din pânză, bombate, erau repliabile ca o umbrelă. Motorul avea de 20 CP, iar trenul de decolare și aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri, cu o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.

După mai multe experimente, primul zbor Vuia I a avut loc la Montesson, lânga Paris, în ziua de 18 martie 1906.

Aparatul s-a desprins de la sol, după ce mașinăria a fost accelerată 50 de metri, apoi s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat așa pe o distanță de 12 metri. Din păcate, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, avionul-automobil lovindu-se de un copac. Deşi zborul a durat doar câteva clipe, acesta a fost unul reuşit.

După acest eveniment, în ziarele din întreaga lume au apărut articole care îl aveau pe Vuia și realizarea sa în prim-plan, fiind menționat faptul că el este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare, a decolat de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, fără un „ajutor extern”.

Cu toate acestea, prioritatea primului zbor i-a fost atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a obţinut această realizare abia în octombrie, acelaşi an, la Paris. În data de 23 octombrie 1906, Santos-Dumont a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri – la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.

Însă, realitatea era alta.

Realizările din domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute sau ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei – autoritatea aeronautică care înregistra recordurile, deoarece membrii nu au putut înregistra fapta lui Vuia, întrucât nu au fost prezenți la eveniment.

Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia din martie 1906, iar acesta a constituit un document după care, ulterior, au fost recunoscute realizările lui pe plan internaţional.

Traian Vuia a fost întotdeauna un om modest, iar cuvintele sale rostite atunci când se afla în culmea celebrităţii sale, spun totul: „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”.

Sursa.historia.ro, tvr.ro, omofon.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba