Persoanele care falsifica alimente, suplimente alimentare, medicamente sau bijuterii, ori care vand astfel de produse falsificate, cu buna stiinta, vor risca pedespe cu inchisoarea mai mari decat in prezent, potrivit unei propuneri de lege depuse la Parlament.
Initiativa legislativa a deputatului PSD Iulian Iancu prevede modificarea si complearea Codului penal si a la Ordonantei de urgenta 190/2000 privind metalele pretioase.

Printre altele, la Codul penal, se propun urmatoarele modificari:

• Neluarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amenda (fata de 6 luni – 3 ani sau amenda, cat este in prezent).

• Prepararea de alimente ori bauturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vatamatoare sanatatii, expunerea spre vanzare sau vanzarea unor astfel de alimente sau bauturi, cunoscand ca sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 8 ani (fata de 3 luni la 3 ani, cat este in prezent).

• Falsificarea sau substituirea altor marfuri sau produse, daca prin falsificare sau substituire acestea au devenit vatamatoare sanatatii, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

• Vanzarea de medicamente si suplimente alimentare cunoscand ca sunt contrafacute, alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii ori si-au pierdut in tot sau in parte eficienta terapeutica, se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi (fata de 6 luni – 5 ani in prezent).

• Atat medicamentele cat si suplimentele alimentare, daca nu au avizul Agentiei Nationale a Medicamentului si al Comisiei Nationale de Bioetica a Academiei de Stiinte Medicale, daca sunt puse in comert, constituie infractiune ce se pedepseste cu ichisoarea de la 5 la 10 ani.

• Daca medicamentele si suplimentele alimentare nu sunt controlate periodic in farmaciile care le pun in vanzare, sub raportul compozitiei si concentratiilor, factorii responsabili, respectiv, Agentia Nationala a Medicamentului si Comisia Nationala de Bioetica, se fac vinovati de infractiune, fapt ce atrage o pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 10 ani.

• In cazul in care compozitia si concentratia substantelor active din medicamente si suplimente alimentare nu sunt corespunzatoare, atrag dupa sine pedepse cu inchisoarea de la 5 la 10 ani, precum si inchiderea unitatii respective de productie sau distributie.

• Distribuirea de medicamene si suplimente alimentare de catre unitati neautorizate in acest sens, prin alte mijloace de comunicare, se pedepseste cu inchisoare intre 5 si 10 ani.

De asemenea, la Ordonana de urgenta 190/2000, privind regimul metalelor si pietrelor pretioase, se propun urmatoarele modificari:

• Falsificarea in orice mod a marcilor de titlu, a marcilor de garantie proprie sau a marcilor de certificare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 1 an si 6 luni la 5 ani (fata de 6 luni – 5 ani, in prezent).

• Folosirea marcilor de titlu, a marcilor de garantie proprie sau a marcilor de certificare false ori folosirea unei marci neinregistrate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 9 luni la 5 ani (fata de 3 luni – 3 ani in prezent).

• Initiativa legislativa are insa de urmat o cale lunga pana sa ajunga lege: trebuie sa treaca de cele doua Camere ale Parlamentului, dupa care legea are nevoie sa fie promulgata de presedintele tarii si publicata in Monitorul Oficial pentru a putea fi aplicata.

Citește și  Declaraţia nutriţională, obligatorie pentru o mare gamă de alimente preambalate

Initiatorul propunerii legislative da si unele exemple de produse falsificate gasite de autoritati pe piata romaneasca:

• Uleiul de masline extravirgin este printre cele mai falsificate produse in prezent. Daca aciditatea sa dpaseste 1%, e posibil sa contina si alte tipuri de ulei.
• Maslinele se falsifica prin oxidare cu gluconat de fier, pentru o culoare uniforma.
• Faina de grau se falsifica prin amestec cu faina din cereale mai ieftine, faina de grau mai slab calitativ, cu amidon din cartof, cu emulgatori si agenti de oxidare. Acestia din urma albesc nefiresc faina.
• Carnea de consum poate fi falsificata cu carne provenita de la animale improprii consumului, cum ar fi rozatoarele sau cu carne de cal ori de magar. La carnea de mici si la mezeluri s-au depisat cel mai des contrafaceri.
• Laptele se completeaza cu apa, prin extragerea grasimilor.
• La sortimentele de branza, au putut fi intalnite cazuri de inlocuire a proteinei si grasimilor din lapte cu proteine sau grasimi vegetale.
• Pentru multiplicarea mierii, producatorii rau-intentionati adauga sirop de glucoza industriala. Metodele mai subtile de falsificare a mierii cuprind hranirea albinelor cu melasa sau amestecul de miere din sortimente mai putin cautate. De exemplu, consumatorul cere miere de salcam, dar i se ofera miere de fenicul sau de zmeur, iar mierea din floarea-soarelului poate trece drept miere poliflora.
• Cafeaua arabica se poate falsifica in comert cu soiul de cafea robusta, mai slab calitativ. Mai grosolan, in cafea se poate pune argila, cicoare, naut, malt, amidon, caramel, soia, mazare, fasole.
• Vinul se falsifica prin adaos de zaharuri din surse nespecifice vinului: porumb, trestie de zahar, alte fructe decat strugurele etc. Contrafacerea viului este mai greu de dovedit in cazurile in care se imbuteliaza vin de recolta mai slaba decat cel inscris pe eticheta. Falsurile grosolane contin coloranti, arome articifiale, indulcitori, care nu mai au nicio legatura cu fermentarea naturala a mustului.
• La bijuterii, aurul sau argintul poate fi inlocuit cu metal comun.

Sursa:startupcafe.ro