Rămâi conectat

Știri

Pârtiile de la Șureanu și Arieșeni își așteaptă schiorii în condiții foarte bune: Iarnă extremă în Apuseni, viscol și zăpadă abundentă

Publicat

în

Pe pârtiile din județul Alba, la Arieșeni și Șureanu, se schiază în condiții foarte bune, datorită ninsorilor din ultima perioadă.

  • Domeniul Schiabil Şureanu

– Pârtii existente: 9 (A_1; A_2; A_3; C_1; C_2; C_3; C_4; S_1; S_2)

– Pârtii funcționale: 9 (sau mai puține, în funcție de starea vremii)

– Lungime totală a pârtiilor existente: 11 km

– Instalații de transport pe cablu: 3 (2 teleschiuri, 1 telescaun)

– Altitudine maximă: 2.010 m

– Tunuri de zăpadă: nu

– Webcam: http://schi-sureanu.ro/index.php/camere-live

– Nocturnă: nu

– Pârtii pentru sănii: da

– Semnal mobil: Vodafone (integral), Telekom (parțial), Orange (slab)

Evaluare generală: ultimele zile au adus, la Șureanu, o față cumplită a iernii: viscol extrem și ninsoare abundentă. Practic, condițiile meteo au depășit orice așteptări. A fost îngreunat accesul înspre cabane, pensiuni și domeniul schiabil, iar pe pârtii s-a schiat cu dificultate. Din fericire, însă, vremea s-a stabilizat și urmează condiții meteo mai ușor de suportat. Pentru actualizări zilnice, urmăriți site-ul www.schi-sureanu.ro, precum și camerele web de pe acesta.

Acces unic spre pârtii: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C), apoi la dreapta spre – mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (DJ 704). Distanță față de Sebeș: 82 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h (fără popasuri).

Starea drumului între Sebeș și lacul Oașa (62 km): drumul este asfaltat în întregime și este deszăpezit, fiind accesibil pentru orice mașină. Atenție, există multe porțiuni de asfalt acoperit cu gheață, care pot crea derapaje.

Starea drumului forestier lacul Oașa – Domeniul Schiabil Șureanu (18 km): deși a nins mult, drumul a fost deszăpezit în mod repetat de către utilajele din zonă. În prezent, drumul este practicabil, dar are încă multe porțiuni înguste cât pentru o singură mașină. Este imperativ să vă montați lanțurile de la lacul Oașa, pentru a evita orice soi de neplăcere pe acest tronson dificil. De asemenea, drumurile intravilane spre cabanele și pensiunile din Poarta Raiului și Luncile Prigoanei au fost deschise.

Pârtii și instalații de cablu: dacă vremea va fi stabilă, vor fi funcționale toate cele 9 pârtii ale domeniului schiabil. Dacă, însă, va viscoli în continuare, atunci cu siguranță pârtiile A_1, A_2, A_3, S_1 și S_2 vor fi închise, de asemenea și instalațiile care le deservesc (telescaunul și teleschiul „Șureanu”). Stratul de zăpadă este absolut enorm, pe toate pârtiile, și mai ales în zonele de off-piste. Vorbim de grosimi de peste 80 cm, pe pârtie, și de 150-200 cm în afara pârtiilor. Așadar, condițiile de schi sunt remarcabil de bune, la Șureanu.

Meteo și vizibilitate pe pârtii: prognoza oferită de https://freemeteo.ro/vremea/surean/7-zile/meteograma/?gid=665722&language=romanian&country=romania anunță, pentru perioada 18-24 ianuarie 2019, vreme relativ stabilă. Nu va mai fi acel ger crâncen de până acum, ci se va încălzi până în jurul valorii de -2 grade Celsius. Vizibilitatea pe pârtii va fi afectată, iar temperaturile se vor încadra între -10 și -2 grade Celsius. Vremea va fi astfel:

– vineri, 18 ianuarie: vânt slab, cer parțial noros

– sâmbătă, 19 ianuarie: vânt puternic, ninsori răzlețe, cer înnorat

– duminică, 20 ianuarie: vânt puternic, ninsoare, cer înnorat

– luni, 21 ianuarie: vânt slab, cer parțial noros

– marți, 22 ianuarie: vânt foarte puternic, ninsoare ușoară, cer înnorat

– miercuri, 23 ianuarie: vânt slab, cer înnorat

– joi, 24 ianuarie: vânt slab, cer înnorat

Servicii turistice: școală de schi pe pârtii (0762 501 913); centru de închirieri schiuri și plăci în Poarta Raiului (0762 501 913); restaurante la baza pârtiilor și pe domeniul schiabil; punct Salvamont, SMURD și Jandarmerie Montană, la baza pârtiilor.

  • Arieşeni

– Pârtii existente: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)

– Pârtii funcționale: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)

– Lungime totală a pârtiilor existentes: 2 km

– Instalații de transport pe cablu: 2 (2 teleschiuri)

– Altitudine maximă: 1.400 m

– Tunuri de zăpadă: da

– Webcam: http://jurnalul.ro/webcam/arieseni-partia-vartop-1-466.html

– Nocturnă: da

– Pârtii pentru sănii: da

– Semnal mobil: toate rețelele

Evaluare generală: iarna extremă a ajuns și în Apuseni, transformând Arieșeniul într-un loc complet alb. Sursele noastre din zonă ne informează că zăpezi de asemenea proporții nu au mai fost de două decenii. Pe pârtii, deci, zăpada este mai mult decât suficientă, asigurându-ne că sezonul va continua mult și bine, chiar și în cazul absurd în care n-ar mai ninge nici un fulg, de acum înainte.

Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74 A) – Albac – Arieșeni (DN 75). Distanță față de Alba Iulia: 120 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h 30 min.

Starea drumului: este accesibil oricărui tip de autovehicul.

Pârtii, strat de zăpadă și instalații de cablu: sunt funcționale ambele pârtii (Vârtop 1 și Vârtop 2) ale domeniului schiabil. Zăpada este pur și simplu din belșug, stratul bătătorit măsurând peste 100 cm grosime. Totodată, instalațiile de transport pe cablu funcționează în regim normal.

Meteo și vizibilitate pe pârtii: prognoza oferită de http://freemeteo.ro/vremea/arieseni/7-zile/meteograma/?gid=686167&language=romanian&country=romania anunță, pentru perioada 18-24 ianuarie 2019, vreme în sfârșit stabilă, cu vânt slab și temperaturi între -5 și 2 grade Celsius. Iată, pe scurt, cum va fi vremea pe zile:

– vineri, 18 ianuarie: vânt slab, ninsoare slabă, cer noros

– sâmbătă, 19 ianuarie: vânt slab, ninsoare slabă, cer noros

– duminică, 20 ianuarie: vânt slab, ninsoare, cer noros

– luni, 21 ianuarie: vânt slab, cer noros

– marți, 22 ianuarie: vânt slab, ninsoare ușoară, cer înnorat

– miercuri, 23 ianuarie: vânt slab, ninsoare ușoară, cer înnorat

– joi, 24 ianuarie: vânt slab, cer noros

Servicii: asistenţă Salvamont la baza pârtiilor; școală de schi & snowboard la baza pârtiilor; centre de închirieri schiuri & plăci la baza pârtiilor; restaurante și unități de cazare la baza pârtiilor și în stațiune.

Sfaturi de buzunar:

– evitați teribilismul și vitezele mari pe pârtie.

– nu consumați alcool înainte de a schia.

sursa:Florian-Rareș Tileagă, monitor școala de schi „Pași Liberi”, Șureanu


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba