Rămâi conectat

Știri

PANTHEON 3D, cea mai ambiţioasă iniţiativă din domeniul valorificării şi expunerii patrimoniului arheologic, întreprinsă în cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Publicat

în

Programul PANTHEON 3D s-a situat pe locul al II-lea, dintr-un număr de 9 programe câștigătoare și un total de 53 depuse în total în cadrul acestei categorii de finanțare. Este primul an în care MNUAI aplică la AFCN pentru secțiunea de finanțare a programelor multianuale complexe. Programul se va derula pe parcursul a doi ani, în perioada 2018-2019 (15 ianuarie 2018- 29 noiembrie 2019), și va beneficia de o finanțare în valoare de 199.997 de lei. Această cifră reprezintă până în prezent, cea mai mare sumă aprobată de către A.F.C.N. pentru un proiect al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. În cadrul bugetului, contribuția proprie stabilită prin alocare bugetară de la CJ Alba este de 50.401 lei.

Programul cultural antrenează nouă specialiști din domeniile arheologiei, istoriei și artei Antichității clasice, fotogrammetriei și digitizării 3D, restaurării. Acestora li se adaugă prin contribuția lor importantă cele două traducătoare, întregul material informațional al programului fiind accesibil și în limba engleză. Echipa de implementare a programului cultural PANTHEON 3D este alcătuită din: Anca Timofan (arheolog) – coordonator de program, Călin Șuteu (specialist în fotogrammetrie și digitizare 3D), George Bounegru (arheolog), Radu Ciobanu (arheolog), Ilie Lascu (arheolog), Radu Ota (arheolog), Cătălin Pavel (arheolog), Dan Anghel (restaurator), Dana Burnete (restaurator), Adina Bogdan (traducător), Gabriela Cristina Balica (traducător).

Programul cultural multianual PANTHEON 3D se afirmă ca fiind cea mai ambiţioasă iniţiativă din domeniul valorificării şi expunerii patrimoniului arheologic, întreprinsă în cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, şi una dintre puţinele la nivel naţional. De asemenea, pe plan internaţional documentarea 3D colecţiilor şi monumentelor a depăşit stadiul de pionierat devenind o practică curentă şi integrată a muzeelor. Scopul declarat al acestui program este valorificarea patrimoniului arheologic de epocă romană prin tehnologie modernă (digitizarea 3D a operelor de artă romană reprezentând divinități și personaje mitologice din colecția Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, realizarea unei platformei interactive 3D și a unei colecții virtuale accesibile online) și prin metode clasice (organizarea a patru expoziții având ca tematică religia și mitologia greco-romană, publicații cu caracter de popularizare a artei și religiei romane, ateliere și prezentări pentru elevi și studenți.

Activitățile programului cultural PANTHEON 3D vor fi organizate la sediul MNUAI și în spațiul Muzeului Principia administrat de către Primăria Municipiului Alba Iulia (partener în cadrul programului).

Citește și Ion Dumitrel, președintele CJ Alba, la Unirea FM: Sala Unirii și Muzeul Unirii, pregătite pentru Anul Centenarului. Începem lucrări de restaurare, modernizare

Obiectivele programului PANTHEON 3D sunt largi fiind orientate către multe categorii de beneficiari direcți și indirecți, avîndu-se în vedere priorități educative, muzeale și de cercetare științifică. Activitățile programului sunt interdisciplinare și se raportează celor două metode de valorificare a patrimoniului cultural – cea clasică și cea modernă, generînd astfel mecanisme și procese durabile în sensul continuării și multiplicării. Facilitarea accesului la patrimoniu pentru publicul larg este unul dintre obiectivele specifice ale programului nostru. Astfel, activitățile propuse vizează crearea unei infrastucturi a tehnologiei informațiilor (alcătuită dintr-o platformă interactivă – o expoziție virtuală, care va permite accesul la informațiile existente în baza de date, expunerea replicilor pieselor de artă romană care vine în sprijinul persoanelor cu dizabilități de vedere, publicarea online a colecției virtuale, conținînd modelele 3D și suportul informațional științific pentru fiecare piesă prelurată digital, organizarea expozițiilor tematice și difuzarea cataloagelor de popularizare în tiraj mare).

Principalele activități care au în vedere valorificarea interdisciplinară directă a pieselor de artă romană sunt

  1. Colecția științifică virtualăPANTHEON 3D. Se va crea o colecție virtuală a pieselor de artă reprezentând divinități romane, în care va fi prezentat modelul 3D însoțit de explicații tehnice, dar mai ales de informații cu caracter științific legate de piesă, în limbile română și engleză. Colecția virtuală va fi accesibilă online pe site-ul MNUAI. Astfel muzeul va deveni instituție furnizoare de patrimoniu digital, deziderat în cadrul strategiei culturale la nivel național.
  2. Platforma digitală interactivă – expoziția virtuală mobilă. Pe lângă disponibilitatea online a produselor digitale, se are în vedere o expunere integrată a colecției de modele 3D prin intermediul unei platforme interactive de vizualizare, destinată atât mediului muzeal cît mai ales mediului educațional, cu adresare directă înspre publicul larg. În cadrul lecțiilor interactive acest sistem va permite realizarea unor interesante expuneri pentru piese. Sistemul de expunere are o utilitate nelimitată, putând fi folosit în orice altă expoziție incluzând elemente digitale interactive, un aspect important în sensul extinderii acestui proiect pilot de digitizare și la restul colecției muzeului.
  3. Cele patru expoziții temporare se vor adresa tot publicului larg, ca beneficiar direct al programului. Tematica acestora are în vedere prezentarea divinităților panteonului clasic greco-roman la Apulum, dar și varietatea cultelor religioase din epoca romană, a reprezentărilor de divinități aparținând unor grupuri etnice diverse din Imperiu. Expozițiile vor fi organizate în decursul celor doi ani, cu ocazia Nopții Muzeelor și a zilei de 1 Decembrie, în anul sărbătoririi Centenarului. Fiecare expoziție va beneficia de un catalog bilingv (rom./eng.) cu caracter de popularizare.
  4. Realizarea replicilor pentru nevăzători cu ajutorul imprimantei 3D. în scopul oferirii unor experiențe muzeale deosebite și participative unui public cât mai larg, incluzînd astfel și persoanele cu dizabilități de vedere. Astfel, se vor organiza în colaborare Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Județeană Alba (partener în program) vizite ale unor grupuri la sediul muzeului, unde vor fi expuse replici ale unor piese de artă romană. Modalitatea de realizare va avea în vedere folosirea modelelor și a imprimantelor 3D. Întreaga expoziție vor beneficia de etichete speciale, în limbaj Braille.

Alte activități cuprind workshop-uri cu studenți, ateliere de creație cu elevi și prezentări pentru elevi susținute de specialiști.

PANTHEON 3D poate constitui prin concept un program pilot, un model de urmat pentru noile abordări de valorificare modernă, interdisciplinară a patrimoniului cultural național mobil. Publicarea Colecţiei virtuale a pieselor de artă romană reprezentând divinităţi, pe site-ul Muzeului Naţional al Unirii, dar şi în cadrul bibliotecii digitale a patrimoniului european (Europeana Collections), reprezintă un produs durabil important pe scena valorificării digitale a patrimoniului mobil, pe o platformă online care poate fi updatată și adaptată progresiv la necesităţile şi exigenţele mediului ştiinţific. Elementul principal de sustenabilitate şi continuitate în acest caz este reprezentat de posibilitatea adăugării de piese noi din colecţiile muzeului şi creşterea vizibilităţii internaţionale a acestora. Pentru România, PANTHEON 3D, ca program complex de digitizare al patrimoniului, reprezintă în mod cert un demers de pionierat, cu potenţial foarte mare de a deveni un reper semnificativ pe piaţa de produse culturale, atât la nivel regional cât şi la nivel european.

Instituțiile partenere în cadrul programului cultural Pantheon 3D: Primăria Municipiului Alba Iulia, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca,, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Muzeul de Istorie Turda,, Liceul de Arte “Regina Maria” – Alba Iulia, Colegiul „Horea, Cloșca și Crișan” – Alba Iulia, Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Județeană Alba.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba