Palatul Principilor, edificiu care și-a trăit gloria în vremea Principatului Transilvaniei, când, timp de peste 150 de ani, soarta regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia

Adăugat la Știri

Palatul Principilor are, ca multe alte monumente din Cetatea Alba Carolina, o istorie îndelungată, legată de personalități și evenimente marcante din istoria Transilvaniei și chiar a Europei.

Prima fază a existenței unui palat în această zonă datează de la sfârșitul secolului al XII-lea – începutul secolului al XIII-lea, și este în relație cu ridicarea unui sediu pentru episcopul Transilvaniei și pentru membrii capitlului, notariatul vremii. Edificiul și-a trăit gloria în vremea Principatului Transilvaniei, când, timp de peste 150 de ani, soarta regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia. Se înțelege de la sine că reședința principilor a constituit pe parcursul epocii centrul și cea mai importantă scenă a vieții politicii din Transilvania. Pentru acestă etapă de maximă importanță istorică a Palatului, trebuie să avem în vedere întregul complex, cu trei curți, adică inclusiv zona Palatului arhiepiscopal de astăzi.

Ample lucrări de extindere și înfrumusețare a complexului au avut loc în timpul principilor Sigismund Bathory, Gabriel Bethlen și Gheorghe Rákóczi I și au fost realizate de arhitecți și meșteri pricepuți din Europa.

Palatul Principilor a avut locatari celebrii, precum: Isabella, ultima regină a Ungariei; Sigismund Bathory, cel care a condus, de jure, cele trei Țări Românești; Mihai Viteazul cel care a unit și de facto Transilvania, Moldova și Țara Românească; principele Gabriel Bethlen, în vremea căruia Alba Iulia a atins maxima sa înflorire.

Un basorelief în bronz, încastrat în zidul fațadei nordice, în zona de acces a publicului, face trimitere la faptul că Palatul este locul în care Mihai Viteazul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele principatului Transilvaniei. Într-o scenă alegorică, voievodul aflat în fața tronului primește pâine și sare din partea poporului, care i se închină cu smerenie. Basorelieful a fost realizat de artistul Horia Flămându și inaugurat în anul 1975, atunci când s-au sărbătorit 375 de ani de la unirea Țărilor Române sub Mihai Viteazul.

La începutul secolului al XVIII-lea, complexul a fost preluat de armata austriacă. Habsburgii au hotărât ca partea vestică, actualul Palat arhiepiscopal, să fie înapoiată Episcopiei catolice, iar partea estică a fost preluată de armata austriacă. După Unirea din 1918, Palatul a intrat în slujba armatei române și a rămas cu destinație militară până recent.

Palatul din zilele noastre reprezintă aproximativ 2/3 din ceea ce a fost în epoca premodernă reședința principilor Transilvaniei. Chiar și astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania, care a constituit un model pentru clădirile Renașterii târzii ale provinciei.

În prezent, edificiul este în conservare, iar specialiștii cercetează în teren urmele ascunse ale măreției de altădată. Complexul va intra într-un amplu proces de restaurare, care va surprinde, cu siguranță, câte ceva din somptuozitatea și fastul de acum patru veacuri, când era cea mai importantă clădire din Transilvania.

Sursa.albaiuliaqr.ro

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii