Știri
Numele purtate de orașul Alba Iulia, de-a lungul istoriei
De-a lungul secolelor, până să aibă această denumire, orașul Alba Iulia a avut mai multe nume, precum Apulum, Bălgrad, Gyulafehérvár, Weissenburg sau Karlsburg, iar, toate acestea spun multe despre istoria vie a orașului.
Apulum, a fost denumirea care deriva de la Apoulon, numele cetății dacilor apuli de pe Piatra Craivii, de lângă actualul oras Alba Iulia și desemna castrul roman, cu rădăcini dacice, construit pentru soldații Legiunii a XIII-a Gemina, în urma cuceririi Dacicei de către Traian.
Apulum, de altfel, era cel mai mare oraș al Daciei romane, deși capitala acesteia era Ulpia Traiana Sarmizetetusa, iar fortificaţie sale se întindea pe o suprafaţă de 20,73 hectare. În jurul castrului au apărut ulterior o aşezare civilă pe care administraţia romană a denumit-o Apulum în amintirea triburilor dace autohtone.
Mai apoi, în timpul împăratului Marcus Aurelius, aşezarea Apulum a fost ridicată la rang de municipiu, primind titlul de Municipium Aurelium Apulense. Castrul a devenit în anul 118 reşedinţa guvernatorului Daciei Superior, şi un de centru meşteşugăresc şi comercial, important port la râul Mureş,iar sub Septimius Severus (193-211) Colonia Nova Apulense.
Apulum mai era numit în acele vremuri şi Cryosopolis – Oraşul de Aur, fiind un puternic şi bogat centru de raspandire a romanizării în zonă, precum şi cel mai mare oraş nord-dunărean din Dacia, motive pentru care era considerat centrul Daciei Felix.
După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei , a urmat perioada invaziei popoarelor migratoare si de constituirea primelor formatiuni statale romanesti .
Bălgrad („castel alb”) este, apoi, numele pe care slavii l-au atribuit orașului în secolele VIII-IX, cu referire directă la piatra albă de calcar care alcătuia zidurile Castrului Roman.
În cadrul statului maghiar întemeiat în anul 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe), după numele celui care a făcut din Alba Iulia centrul voievodatului său.
Românii i-au zis întotdeauna simplu, pe limba lor, – Alba.
Alba Iulia a fost menţionată în documente pentru prima oară în anul 1177, Alba când localitatea era deja cetate regală
Orasul a avut si numele germanic Weissenburg („oras alb”) și, mai apoi, Karlsburg („oraș al lui Carol”), în onoarea împaratului Carol al VI-lea.
Cea mai importantă denumire a sa a rămas, însă, Alba Iulia, denumire pomenită pentru prima oară în 1199, desemnând atât piatra albă a cetății, cât și apartenența sa la vechiul voievodat al lui Iula.
Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei.
Între 1595-1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală sub sceptrul marelui voievod muntean.
La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României.
În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regelui României Mari, Ferdinand I și a reginei Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului si rolul său de capitală istorică, numele sau ramanand asociat pentru totdeauna cu dezideratul de unitate a românilor .
Sursa:cersipamantromanesc.wordpress.com, sursa foto: wikipedia
Știri
18 martie 1906: Primul zbor autopropulsat, realizat de Traian Vuia: A pus România pe harta aviaţiei mondiale
Pe 18 martie 1906, la Paris, Traian Vuia face primul zbor din Europa al unui aparat mai greu ca aerul ce se ridică prin tracţiune proprie, punând astfel România pe harta aviaţiei mondiale.
Traian Vuia s-a născut în anul 1872, în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Deși avea o minte strălucită, Traian Vuia a urmat decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, din cauza lipsei banilor, dar acest lucru nu l-a făcut să renunțe la visul său, cel care i-a adus întâietate în domeniul aviației.
După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi lucrează în mai multe birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.
Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu a avut bani nici pentru constucţia primului său aparat de zbor. Dar, cu toate astea, în data de 18 martie 1906, Vuia a realizat la Montesson, lângă Paris, primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul – aparat numit „Vuia I”.
Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost privit cu scepticism, iar Academiei de Ştiinţe pariziene l-a respins, cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi este decât un vis”.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria
Totuși, în 1903, inginerul român şi-a brevetat avionul-automobil conceput el. „Vuia I” era un aparat de zbor realizat dintr-un cadru de țevi din oțel (îmbinate prin manşoane), care semăna puțin cu aspectul unui liliac, iar aripile din pânză, bombate, erau repliabile ca o umbrelă. Motorul avea de 20 CP, iar trenul de decolare și aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri, cu o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.
După mai multe experimente, primul zbor Vuia I a avut loc la Montesson, lânga Paris, în ziua de 18 martie 1906.
Aparatul s-a desprins de la sol, după ce mașinăria a fost accelerată 50 de metri, apoi s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat așa pe o distanță de 12 metri. Din păcate, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, avionul-automobil lovindu-se de un copac. Deşi zborul a durat doar câteva clipe, acesta a fost unul reuşit.
După acest eveniment, în ziarele din întreaga lume au apărut articole care îl aveau pe Vuia și realizarea sa în prim-plan, fiind menționat faptul că el este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare, a decolat de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, fără un „ajutor extern”.
Cu toate acestea, prioritatea primului zbor i-a fost atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a obţinut această realizare abia în octombrie, acelaşi an, la Paris. În data de 23 octombrie 1906, Santos-Dumont a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri – la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.
Însă, realitatea era alta.
Realizările din domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute sau ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei – autoritatea aeronautică care înregistra recordurile, deoarece membrii nu au putut înregistra fapta lui Vuia, întrucât nu au fost prezenți la eveniment.
Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia din martie 1906, iar acesta a constituit un document după care, ulterior, au fost recunoscute realizările lui pe plan internaţional.
Traian Vuia a fost întotdeauna un om modest, iar cuvintele sale rostite atunci când se afla în culmea celebrităţii sale, spun totul: „Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri, important este că ele există”.
Sursa.historia.ro, tvr.ro, omofon.com
Știri
Noi locuințe sociale în Alba Iulia: Care este valoarea proiectului
În Alba Iulia, noi locuințe sociale
Un număr de 100 de apartamente urmează să fie construite de către Primăria Alba Iulia, în cartierul Gheorghe Șincai, pentru persoanele defavorizate.
Licitația de aproape 28 de milioane de lei a fost lansată în SEAP.
După finalizarea celor 5 blocuri, totalizând 100 de locuințe de 1, 2 si 3 camere, va fi rezolvată complet problema locuințelor sociale, deoarece peste 365 de persoane cu situație socială precară vor putea beneficia de o locuință nouă, construită și utilată la standarde moderne, au precizat reprezentanții primăriei.
Potrivit acestora, ofertele se pot depune în SEAP până în 23 aprilie, iar câștigătorul va avea la dispoziție 3 luni pentru proiectare și 33 de luni pentru ridicarea blocurilor.
Știri
Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale la Blaj
Blaj: Înlocuire a conductelor de alimentare cu gaze naturale
-
Știriacum 2 săptămâni
Floarea de colţ, ocrotită de lege, simbol al dragostei şi purităţii în tradiţia românească: Pe 5 martie este celebrată Floarea de colț
-
Știriacum 2 zile
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
8 martie, Ziua Femeii: De ce este bine să dăruiţi lalele
-
Știriacum o săptămână
Descoperă istoria și frumusețile județului: Complexul muzeal „Casa Fefeleaga” din Bucium Șasa
-
Știriacum 2 zile
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Sănătateacum o săptămână
Usturoiul verde, alimentul minune al primăverii: Care sunt beneficiile
-
Știriacum 2 zile
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum o săptămână
9 martie, Ziua celor 40 de Mucenici: Tradițiile și superstițiile zilei