În istoria recentă, au fost ierni deosebit de grele în 1954, 1967, 1985, 1995 și în 2012. Însă, în 1 martie, a nins acum 53 de ani, în 1965, potrivit statisticilor ANM. Meteorologii spun că este iarnă grea când ninge mult, când este foarte frig, când este viscol, ori durează multe zile.

De-a lungul timpului, au mai fost episoade cu ninsori târzii, în intervalul 25 martie – 15 aprilie, inclusiv in Capitala, în anii:

1962 – pe 26 martie si 3 aprilie
1963 – pe 25 martie si 4 aprilie
1965 – pe 1 si 13 aprilie
1966 – pe 27 martie
1969 – pe 25 martie si 10 aprilie
1972 – pe 25 martie
1974 si 1988 – pe 15 aprilie
1990 si 1992 – pe 11…12 aprilie
1995 – 29 martie si 11 aprilie
1996 – 15 aprilie
1997 – 26 martie, 7 aprilie
2001 – 30 martie si 14 aprilie
2003 – 7 si 8 aprilie
2012 – 7….8 aprilie, in nordul Moldovei, la Suceava, s-au depus 30 cm de strat de zapada

In 1997, chiar pe 23 aprilie, a nins in tara, au fost inzapezite drumuri, iar in judetul Harghita, vantul puternic a doborat o padure de brad, in jurul a 2 milioane de metri cubi.

Citește și Cum să te protejezi pe timp de ger: Recomandări pentru populație

Iernile din anii 1929, 1942, 1954 si 1967 au fost unele teribile, atat prin temperaturile scazute cat si prin cantitatile uriase de zapada care au cazut.

Prima dintre ele, cea mai grea din perioada in care Romania era regat, a venit spre sfarsitul perioadei “normale” de iarna, la mijlocul lui februarie 1929. Temperaturile au scazut atunci la minus 30 de grade in muntii din Tara Barsei, in timp ce in Capitala s-au inregistrat “doar” minus 24 de grade Celsius. Urmatoarea iarna “criminala” din secolul trecut a venit in 1941-1942. Si nu a fost o iarna care a afectat Romania, ci intreaga Europa. Printre altele, aceasta iarna a salvat, probabil, Uniunea Sovietica de la distrugere in fata Germaniei lui Hitler. Atunci, avantul armatelor naziste care ii “spulberasera” pe sovietici in prima faza a fost oprit de “generalul iarna”, iar Armata Rosie a putut sa se redreseze si sa inceapa contraofensiva care s-a terminat doar prin cucerirea capitalei inamice.

Putine ierni au produs insa o impresie atat de puternica precum a facut-o iarna lui 1954, ramasa in istorie ca iarna “marelui viscol”, din cauza zapezii care a acoperit total capitala Bucuresti si cele mai multe dintre localitatile Romaniei din partea de sud.

Citește și Semnificația codurilor de culori pentru orice atenționare meteo : Diferenţa dintre roşu, portocaliu şi galben

Cu un vant de 126 de kilometri pe ora si ninsori abundente, au aparut imediat troiene uriase, unele de peste 5 metri in Bucuresti. Este si prima “super-iarna” televizata, intr-o vreme cand aparusera tot mai multe televizoare. Atunci, autoritatile chiar au facut apel la populatie pentru a ajuta la deszapezire. Sunt memorabile pozele in care tramvaiele au reinceput sa circule prin adevarate “tuneluri” sapate in zapada, tuneluri ale carora margini depaseau inaltimea mijloacelor de transport.

13 ani mai tarziu, in iarna lui 1966-1967, povestea s-a repetat, iar zapada a ajuns la 3-4 metri inaltime, astfel incat “tunelurile” au reaparut.

O alta iarna din aceasta categorie, cea din 1984-1985 nu a fost doar friguroasa, cu temperaturi ce s-au “dus” iarasi sub 30 de grade, ci si extrem de lunga, durand pana aproape in aprilie.

10 ani mai tarziu, in 1995-1996 desi temperaturile nu au fost atat de scazute, iarna a durat din 4 noiembrie pana in 16 aprilie, adica pana de Paste, care a cazut in acea luna atunci. Aceasta iarna a fost un record climatic, fiind iarna cu cea mai lungă durată de mentinere a stratului de zăpadă, în unele părţi ale României fiind de 170 de zile.

In secolul XXI, in ciuda incalzirii globale, nu s-au terminat iernile geroase. Deocamdata, 2014 detine recordul la acest capitol, dar secolul e abia la inceput.

Sursa: Romica Jurca – meteorolog ANM, realitatea.net, tvr.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE