Rămâi conectat

Social-Economic

Nouă români pleacă din țară în fiecare oră! Șocurile puternice pe care le resimt românii care se întorc din străinătate

Publicat

în

Milioane de români au plecat din țara asta, nouă pleacă în fiecare oră, dar tot nu se ocupă nimeni de impactul psihologic al acestor mutări asupra oamenilor. Nouă români pleacă din țară în fiecare oră, e o statistică pe care o știm cu toții, dar nu ne dăm seama exact ce efect are toată această dislocare asupra oamenilor.

Pentru unii e visul românesc – să pleci la muncă din țară, cu ideea că la un moment dat te întorci pe plaiurile natale, mai bogat și mai fericit. Pentru alții e vorba pur și simplu de o facultate. Cât de ușor te readaptezi condițiilor din România, după niște ani petrecuți în străinătate?

Întoarcerea acasă nu este un proces așa simplu cum ți-ai închipui. Mulți studenți întorși de la studii din străinătate și repatriații trec prin episoade de readaptare, marcate de stări contradictorii, de la frustrare, izolare, la euforie, alternate cu sentimente de alienare.

Imaginea lui „acasă”, pe care o păstrai în memoria afectivă nu mai coincide cu ceea ce trăiești la întoarcere, iar asta te poate arunca în stări asemănătoare depresiei. Psihologii au denumit această perioadă de tranziție reverse culture shock, iar literatura de specialitate abundă de studii pe această temă.

Americanii i-au dedicat o pagină pe site-ul oficial al Departamentului de Stat, iar psihologul cercetător, Kevin Gaw, de la University of Nevada, într-un studiu despre 66 studenți americani, întorși în SUA, precizează că „șocul cultural al întoarcerii acasă” a atras atenția mediului academic încă din anul 1944, odată cu dificultățile psihologice de readaptare prin care trecerau veteranii de război. Apoi, preocupările psihologilor s-au axat pe expați și studenții care își perfecționează studiile în afară țării native.

Pentru mulți expați sau repatriați, procesul de readaptare la viața de acasă este dificil. „Adesea, aceștia suferă de sentimente de marginalizare, de îndoială identitară sau chiar de stări asemănătoare depresiei”, explică Craig Storti, cel mai mediatizat expert în comunicare interculturală, autorul cărții, devenită best-seller, The Art of Coming Home.

Dacă americanii și Occidentul iau această experiență psihologică dureroasă în serios, în România, țara care are aproape patru milioane de români plecați să muncească în străinătate, termenul nici măcar nu a fost adaptat, darămite să fie explicată această problemă cu care te-ai putea confrunta, la întoarcerea în țară.

M-am izolat în casa bunicilor”

Am stat de vorbă cu o româncă, Ana, care a trecut prin astfel de momente. Ana e plecată în Marea Britanie de 15 ani, unde lucrează ca interpret legal pentru românii care nu vorbesc fluent limba engleză, martori sau inculpați în procesele judecate în UK. Ana și-a renovat o casă în satul bunicilor, în ideea de a petrece cât mai mult timp în România, dar prima sa experiență, la întoarecerea acasă, a fost marcată de anxietate.

Casa Anei din România

Întotdeauna mi-am dorit să petrec mai mult timp în căsuța de vacanță pe care am renovat-o, dar nu am apucat să mă bucur de ea din cauza jobului din UK. Ciudat e că în dimineața în care soțul meu, neamț fiind, se pregătea să plece din România și să mă lase acolo pentru cea mai lungă perioadă din ultimii 15 ani, am făcut un atac de panică. A fost oribil. M-am simțit abandonată, în pericol, expusă, greu să îți explic angoasa. Mi-am închis obloanele și nu am vrut să ies din casă pentru o zi. Irațională fază’’, începe să povestească ea.

Dar cum definesc, mai exact, specialiștii, această perioadă anxioasă?

Experiența șocului cultural invers are multe definiții academice, dar cel mai simplu ar putea fi descris drept dificultățile de readaptare în țara natală, pe care cineva le experimentează, după ce acesta a trăit o perioadă lungă de timp în străinătate. Asemănător șocului cultural, prin care studenții trec în perioada în care se acomodează într-o țară de adopție, și la întoarcere, aceștia se simt tot străini, dar în țara lor, în afara normelor și valorilor specifice locului. În timp ce totul le este familiar, ei se simt diferiți. Pot trece prin sentimente de înstrăinare și toată rutina vieții zilnice poate fi afectată”, explică psihologul Kevin Gaw.

Dacă ai transpune într-un grafic, stările prin care treci în perioada de „reverse culture shock”, acesta ar arăta precum curba literei W, așa cum au arătat cercetătorii John și Jeanne Gullahorn. În primă fază, repatriații trec printr-o stare de euforie asemănătoare lunii de miere, dar această euforie nu durează mult. Cei întorși acasă intră în criză și resimt acut sentimente de alienare și stres. După care vor reveni la euforie, ca apoi să mai urmeze încă o perioadă depresivă.

Perioada respectivă poate dura de la câteva săptămâni la un an sau chiar mai mult. Depinde de structura de personalitate a fiecăruia. Psihologul Kevin Gaw a concluzionat că aceste stări interioare conflictuale nu-s trase la indigo, ci se manifestă diferit.

A fost prea mult să fiu activă în propria familie. Am citit mult, am stat la soare, am fugit de realitatea înconjurătoare și am început să beau mai mult decât de obicei. Rămăsesem așa cu o imagine idilică despre satul bunicilor mei. Am insistat că vreau o căsuță acolo. După ce a fost gata, îmi doream să petrec o vară întreagă acolo. Dar odată ajunsă acolo, a fost prea mult. Am încercat din răsputeri să mă reconectez. Nu mi-a ieșit”, mai povestește Ana.

Ca să iasă din criză, Ana a consultat un psiholog, după care a plecat din România. Revine frecvent în țară, dar nu pe perioade lungi.

Șocul cultural nu înseamnă depresie

Totuși, e important de subliniat că aceste stări psihologice sunt la limita normalității. Chiar dacă simptomele mimează maladii mai grave, cum ar fi depresia, ele nu trebuie confundate cu ea. Pentru Cinty Ionescu, artistă multimedia și regizoare de teatru, întoarcerea în țară, după aproape un an petrecut la New York, a fost factorul declanșator pentru un episod depresiv în toată regulă, finalizat cu o internare în spital și medicație.

Cred că a fost un factor care a ajutat această depresie, care sigur s-ar fi declanșat și dacă nu ar fi fost această întoarcere. Pe de altă parte, eu am călătorit mult de-a lungul timpului și, de fiecare dată când te întorci, ai nevoie de o perioadă de readaptare.

Când s-a declanșat episodul depresiv sever a fost cam o lună după ce mă întorsesem de la New York. Totul era șocant. Mi se părea totul îngrozitor, faptul că mă împingeau oamenii când voiam să mă urc în tramvai, totul era complicat, mi-era greu să ies pe stradă. Te întorci și compari niște sisteme. Bun, m-am întors, asta e casa mea, dar mă încerca un sentiment ciudat, nici măcar casa mea nu mai părea casa mea.

Mă simțeam un străin în propria mea casă, în propriul meu oraș. Inclusiv cu prietenii mei mă simțeam străină. Foarte pregnant era sentimentul de neputință legat de evoluția mea profesională. Lucrasem la New York, unde lucrurile nu sunt ușoare, dar sunt bine organizate și te întorci în sistemul nostru în care nimic nu e clar, niciun om nu e specializat și simți că lupți cu morile de vânt. Ajungi să faci două-trei joburi într- unul ca să suplinești această neputință și demență care există în instituțiile de stat”, povestește Cinty.

În anul 2015, ca urmare a episodului său depresiv, Cinty a realizat un documentar interactiv despre această maladie, Fața ascunsă. Acum este pe picioarele ei, dar depresia a rămas una dintre preocupările sale artistice.

Imagine din performanceul interactiv „Fața ascunsă”

Ea a avut nevoie de ajutorul specialiștilor, ca să poate depăși acel episod, dacă, însă, treci doar prin acele stări fluctuante ale readaptării la țara natală, ele trec de la sine.

România a intrat în top cinci țări europene din care au migrat cei mai mulți oameni. Pe primul loc e Marea Britanie cu 4,9 milioane; pe doi, Polonia cu 4,4 și Germania, cu 4 milioane. Britanicii au realizat și un studiu pe tema șocului cultural invers.

Potrivit acestuia, 15% dintre expații britanici au spus că perioada de readaptare la țara natală le-a stârnit sentimente plăcute, 25% au avut sentimente amestecate, iar restul de 60% ar fi raportat sentimente negative. Copiii crescuți în familiile repatriaților întâmpină și ei astfel de inconveniente afective, dar gestionate bine, au, pe termen lung, și un avantaj net – capătă experiența unor cetățeni globali. Cam ăsta pare să fie și viitorul diasporei românești.

sursa.vice.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Social-Economic

Vizită importantă la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Galda de Jos

Publicat

în

La Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Galda de Jos, vizită importantă

O delegație formată din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a vizitat Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Galda de Jos. 

Delegația a fost alcătuită din Sofia Alvez (director DG Regio), Mariana Iusco (Desk Ofifcer DG Regio), Andrei Chivu (director general DGPDD), Miruna Postaru (director general adjunct DGPDD), Corina Negulescu (șef serviciu DGPDD) și Teodora Malița (manager public DGPDD).

Vizita reprezintă o activitate din cadrul celei de-a treia reuniuni a Comitetului de Monitorizare al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, desfăşurată cu reprezentanţi ai Comisiei Europene în perioada 13-15 martie, la Sibiu.
Scopul acestei activităţi vizează vizitarea obiectivelor finanţate din Fonduri Europene Nerambursabile, realizată înainte de transmiterea la Comisia Europeană a declaraţiei finale intermediare aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM).
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Galda de Jos este principalul obiectiv de investiţie din cadrul infrastructurii de deşeuri din judeţul Alba, realizat de către Consiliul Judeţean Alba prin intermediul unei finanțări POIM 2014-2020.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Vizită de lucru a unui oficial AFIR la Grădinița Ciugud

Publicat

în

Oficial AFIR în vizită de lucru la Grădinița Ciugud

Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), George Chiriță, s-a aflat, vineri 15 martie, într-o vizită de lucru în comuna Ciugud.

Alături de colegii săi din Regiunea Centru (Lidia Bogdan – directorul Centrului  Regional 7 Centru și Tudor Ponoran – directorul Oficiului Județean Alba), oficialul a vizitat Grădinița cu Program Prelungit Ciugud, o investiție finanțată parțial prin AFIR.

George Chiriță a avut o întâlnire de lucru cu primarul Gheorghe Damian și cu conducerea Școlii Gimnaziale Ciugud, structură în subordinea căreia se află grădinița. De asemenea directorul general AFIR a vizitat și o companie de procesare a nucilor din Zona de Dezvoltare Economică Ciugud, fabrică realizată și cu fonduri europene acordate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

„Fondurile europene au fost o adevărată gură de oxigen pentru satele României. Despre problemele satelor românești am vorbit, astăzi, la Ciugud, cu directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, domnul George Chiriță.  Am profitat de ocazie pentru a transmite nemulțumirile primarilor de comune din România privind fondurile insuficiente alocate zonelor rurale în noul Plan Național Strategic (PNS 2023 – 2027). Satele noastre au nevoie de fonduri europene ca de aer, în special pentru educație și infrastructură, pentru a continua dezvoltarea și a opri astfel depopularea cu care se confruntă. Mă bucur că în multe aspecte, domnul director îmbrățișează viziunea pe care o avem și noi, primarii de la țară. Trebuie să înțelegem cu toții că soarta satului românesc se decide astăzi și tot ce se întâmplă este ireversibil”, a declarat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.

Săptămâna trecută, grădinița smart din Ciugud a fost vizitată și de ministrul Educației, Ligia Deca.

Grădinița cu Program Prelungit Ciugud este o investiție importantă derulată de Primăria Comunei Ciugud, în valoare de aproximativ 1,6 milioane de euro. Suma necesară construirii unității de învățământ preșcolar a fost alocată din două surse: printr-un proiect european finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală gestionat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (500.000 de euro), respectiv din bugetul local (aproximativ 1,1 milioane de euro). Grădinița îmbină tehnologii moderne, care permit reducerea consumului de energie, dar și crearea unui confort optim pentru copiii care frecventează unitatea. Astfel, întreaga clădire este controlată pe baza unor softuri, cu ajutorul unor senzori și prin scenarii prestabilite.

În 2019, la Ciugud a fost deschisă și prima școală smart din mediul rural din România, școală care în prezent este deja neîncăpătoare. Astfel, administrația locală din Ciugud are în plan construirea unei noi școli smart verzi (zero consum de energie) printr-un proiect depus pe Planul Național de Redresare și Reziliență, care a trecut deja de prima etapă de evaluare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

203 ani de la lansarea Proclamației lui Tudor Vladimirescu către bucureșteni

Publicat

în

Lansarea Proclamației lui Tudor Vladimirescu către bucureșteni: Se împlinesc 203 ani

Pe 16 martie 1821 Tudor Vladimirescu, ajuns in fruntea pandurilor la Bolintin, lansa „Proclamatia către bucuresteni“, prin care îi chema pe aceștia la lupta antiotomană.

Iată textul proclamației:

Către toţi locuitorii din oraşiul Bucureştilor, parte bisericească şi mirenească, boierească şi negustorească, şi către tot norodul.

Pricinile care m-au silit a apuca armele, sânt: pierderea privilegiurilor noastre şi jafurile cele nesuferite care le pătimea fraţii noştri. Mai naintea intrării mele în Bucureşti, cu cale am socotit să vă vestesc mai întâi ca din partea norodului uitare de istov celor mai nainte lucrate; şi să vă chiem pe toţi ca să vă uniţi cu norodul şi să lucraţi cu toţii dinpreună obşteasca fericire, făr’ de care norocire în parte nu poate fi.

Fraţilor! Câţi n-aţi lăsat să se stingă în inimile dv. sfânta dragoste cea către patrie, aduceţi-vă aminte că sunteţi părţi ale unui neam; şi că, câte bunătăţi aveţi, sânt resplătiri din partea neamului către strămoşii noştrii pentru slujbele ce au făcut. Ca să fim şi noi vrednici acestei cinstiri ale neamului, datorie netăgăduită avem să uităm patimele cele dobitoceşti şi vrăjbele care ne-au defăimat atât, încât să nu mai fim vrednici a ne numi neam. Să ne unim dar cu toţii, mici şi mari, şi ca nişte fraţi, fii ai unia maici, să lucrăm cu toţii împreună, fieştecare după destoinicia sa, câştigarea şi naşterea a doua a dreptăţilor noastre.

Vericarele va îndrăzni a face cea mai mică împotrivire în lucrarea acestei naşteri de al doilea, unul ca acela, fraţilor, să se pedepsească cumplit ca să cunoască adevăraţii patrioţi şi osârdia celor ce voiesc a sluji patriei cu dreptate şi făr’de vicleşug, cu cale am găsit a se întări legătura cea de obşte pentru binele norodului şi prin jurământ, care să şi trimite ca să-l iscăliţi, adeveraţii fii ai patriei”/

foto: historia.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba