Rămâi conectat

Știri

Noile salarii de la stat: cine câștigă mai mult

Publicat

în

Proiectul noii Legi a salarizării prevede creşteri semnificative în Educaţie şi Sănătate, dar şi măsuri de încurajare pentru cei care sunt dispuşi să lucreze în zone geografice defavorizate. În cazul poliţiştilor, misiunile speciale sau periculoase sunt cele care aduc sporuri însemnate. Află mai multe de pe radiounirea.ro

Anexele proiectului prezintă veniturile minime şi maxime de care pot dispune bugetarii, în funcţie de studii, merite, vechime sau condiţii de muncă. În învăţământul superior, meritele pot fi recompensate din fondurile instituţiei. Un medic primar dintr-o unitate clinică va avea un salariu cuprins între 5.636 de lei şi 7.018 lei, potrivit proiectului legislativ. Fiecare funcţie este prevăzută cu cinci grade în care salariul de bază variază între cele două sume. O soră medicală poate avea un salariu cuprins între 1.947 de lei şi 2.424 de lei. Pentru personalul medical care lucrează în unităţi unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, angajaţii pot opta fie între sporul de muncă de noapte, fie pentru un spor de 15% din salariul de bază.  Pentru zilele de weekend sau de sărbători legale lucrate, plata se dublează. De asemenea, cei care lucrează în condiţii periculoase – în locuri cu surse de radiaţii – pot beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază. Un profesor debutant, cu studii superioare de lungă durată, va fi încadrat cu un salariu de 1.923 de lei, în timp ce un profesor cu gradul întâi, cu o vechime de 40 de ani, va putea ajunge la un salariu de 4.500 de lei.
Proiectul legislativ prevede şi o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază pentru profesorii care acceptă să lucreze în loca-lităţi izolate. Statutul de localitate izolată va fi stabilit printr-o hotărâre de Guvern. De asemenea, cadrele didactice care lucrează în învăţământul special vor obţine o majorare cu 15% a salariului de bază.
Profesorii vor obţine salariul şi în funcţie de gradaţia de merit, care se va stabili prin examen la fiecare cinci ani. În caz de deces, familia profesorului va fi compensată cu echivalentul a cinci salarii, asigurate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ucenicie de un an în administrația publică
În administraţia publică, un simplu „operator, controlor de date”, cu studii medii, va avea un salariu cuprins între 1.558 şi 1.940 de lei, în timp ce un director de serviciu, direcţie, filială va avea un salariu între 6.000 şi 7.000 de lei. Şi aici, angajaţii care acceptă să lucreze în zone izolate, stabilite ca atare prin hotărâre de Guvern vor beneficia de un spor de până la 20% din salariul de bază.
Persoanele încadrate în funcţii contractuale de debutant vor fi salarizate la acest nivel până la expirarea unei perioade cuprinse între şase luni şi un an, urmând să dea apoi un examen de promovare în funcţia, gradul sau treapta profesională imediat superioară.
Proiectul legislativ prevede o majorare cu 12,5% a salariilor personalului din penitenciare. În ce-i priveşte pe poliţişti, un agent cu studii medii va avea un salariu de 1.617 lei, în timp ce un comisar va avea un salariu cuprins între 2.864 de lei şi 3.125 de lei. Poliţiştii vor beneficia, însă, de diferite sporuri în funcţie de periculozitatea misiunilor lor.
Pentru cei implicaţi în misiuni speciale (definite ca atare de superiorii din instituţie) bonusurile pot urca până la 50% din salariul de bază.

Citește și Plângere penală împotriva celor care au adoptat mărirea salariilor a 48 de demnitari

De asemenea, la pensionare, un poliţist va primi un ajutor de 20 de salarii de bază. Proiectul legislativ este încă în faza iniţială, urmând să capete o formă după negocierile cu sindicatele şi verificările în comisiile parlamentare Impactul bugetar nu a fost încă stabilit.
Preşedintele Comisiei de Muncă din Senat, senatorul Liviu Pop, a anunţat recent că fondul de salarii pentru 2016, când majorările ar trebui să intre în vigoare, ar putea fi suplimentat cu nouă miliarde de lei faţă de 2015 (de la 49 la 58 de miliarde). Exceptând angajaţii companiilor controlate de stat, numărul de bugetari din România este de 1.186.000, potrivit Ministerului Muncii.

Pragul maxim de salarizare în funcţiile înalte poate fi atins de angajaţii cu studii superioare de lungă durată. 4 ani sau 3 ani de facultate, după sistemul Bologna, sunt consideraţi studii superioare de scurtă durată.

Poliţie
Chestor general: min. 7.070 – max. 7.479
Chestor-şef: min. 6.143 – max. 6.874
Comisar: min. 2.864 – max. 3.125
Inspector: min. 1.947 – max. 2.141
Agent de poliție: 1.617

Administraţia Publică Centrală
Secretar general: min. 8.607 – max. 9.631
Şef de departament: min. 8.369 – max. 9.364
Şef de serviciu: min. 6.874 – max. 7.692
Consilier, expert: min. 3.994 – max. 4.973

Solde pentru poliţişti

Agent-şef principal – 287 lei
Agent-şef – 277 lei
Agent-şef adjunct – 267 lei
Agent principal – 257 lei
Agent – 247 lei

Sănătate
Medic primar: min. 5.636 – max. 7.018
Medic specialist: min. 3.664 – max. 4.563
Medic rezident anul VI-VII: min. 3.409 – max. 4.245
Manager spital: min. 9.364 – max. 9.905

Sursa:jurnalul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba