Concret, noile dispozitii se regasesc in Hotararea Guvernului nr. 685/2015 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, care a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 649 din 27 august si se aplica de la data publicarii.

Conform actului normativ, persoana care obtine concomitent venituri din mai multe surse poate obtine concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului in baza documentelor prin care face dovada suspendarii a cel putin uneia dintre activitati, astfel incat sumele castigate sa nu depaseasca 3.000 de lei intr-un an calendaristic.

„In perioada concediului (…), persoana indreptatita poate realiza venituri supuse impozitului pana la nivelul prevazut la art. 16 alin. (3) lit.c) din ordonanta de urgenta (maximum 6 ISR intr-un an calendaristic, adica 3.000 de lei – n.r.), prin desfasurarea efectiva a unei activitati, cu conditia mentinerii intreruperii/suspendarii uneia dintre activitatile care au stat la baza stabilirii dreptului la indemnizatie”, scrie in hotararea de Guvern.

Pentru a beneficia de concediu si indemnizatie, parintele care le solicita trebuie sa fi obtinut venituri impozitate in ultimele 12 luni inainte de nasterea copilului. Conform OUG nr. 111/2010, cele 12 luni pot fi constituite integral si din perioade in care solicitantul s-a aflat in situatii precum somaj, concedii medicale pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau concediu fara plata pentru cresterea copilului.

Citește și Alocațiile pentru copii nu vor fi luate în calculul ajutorului social – Decizie a Ministerului Muncii

Astfel, in situatia in care parintele n-are cum sa dovedeasca suspendarea activitatii, acesta poate obtine venituri supuse impozitului din orice activitate, atat timp cat nu este depasita limita anuala de 3.000 de lei.

Pe deasupra, din moment ce ambii parinti au dreptul sa ceara intrarea in concediul de crestere, limita anuala de 3.000 de lei se aplica fiecaruia, daca solicitarea dreptului se face succesiv„In situatia in care persoanele indreptatite solicita succesiv dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, limita de venituri prevazuta la art. 16 alin. (3) lit. c) din ordonanta de urgenta se aplica fiecaruia dintre acestia”, scrie in actul publicat joi in Monitor.

Autoritatile sunt obligate sa verifice daca parintele aflat in concediul de crestere respecta limita de venituri de 3.000 de lei pe an calendaristic, in termen de trei luni de la incheierea fiecarui an din perioada concediului, dar si de la incetarea dreptului la concediu si indemnizatie.

Atentie! Daca parintele aflat in concediu realizeaza venituri mai mari de 3.000 de lei pe an, acesta este obligat sa anunte in scris primaria in cel mult 15 zile lucratoare. In caz contrar, daca autoritatile constata ca limita a fost depasita, se considera ca indemnizatia a fost incasata pe nedrept si va fi recuperata in baza legii.

Cand poate parintele aflat in concediu sa obtina venituri

Persoanele care se afla in concediul pentru cresterea copilului au voie sa realizeze venituri impozabile, potrivit modificarilor aduse prin HG nr. 685/2015, in urmatoarele intervale de timp:

  • in perioada dintre data stabilirii dreptului la concediu si indemnizatie si data de 31 decembrie a anului respectiv (pentru oricare optiune de concediu a persoanei indreptatite);
  • in perioada dintre data de 1 ianuarie a anului si data incetarii dreptului la concediu si indemnizatie  (pentru oricare optiune de concediu a persoanei indreptatite);
  • in perioada dintre data stabilirii si data incetarii dreptului la concediu si indemnizatie, in situatia in care aceasta perioada este cuprinsa in acelasi an calendaristic, in cazul concediului pentru cresterea copilului pana la varsta de un an;
  • in perioada dintre data de 1 ianuarie si data de 31 decembrie a aceluiasi an, in cazul concediului pentru cresterea copilului pana la varsta de doi ani, respectiv trei ani in cazul copilului cu handicap;
  • in perioada dintre data stabilirii dreptului si data suspendarii acestuia pentru acordarea stimulentului de insertie, indiferent de optiunea de concediu a persoanei indreptatite, cu respectarea perioadelor prevazute la punctele anterioare.

Parintii pot primi si alti bani in timpul concediului

Persoanele care beneficiaza de concediul pentru cresterea copilului pot obtine si alte sume de bani fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei, in afara de cele impozabile, conform dispozitiilor OUG nr. 111/2010.

Mai exact, plata indemnizatiei nu se suspenda daca beneficiarii primesc indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.

Totodata, o alta exceptie in acest sens prevede ca plata indemnizatiei se mentine si daca persoana indreptatita „primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu”.

Intrarea in concediu este conditionata de obtinerea de venituri

Pentru a putea sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului si de indemnizatia aferenta, parintele care cere acest drept trebuie sa fi obtinut venituri impozabile in ultimele 12 luni inainte de nasterea copilului, stabileste OUG nr. 111/2010.

Cuantumul indemnizatiei lunare reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care se opteaza, acesta are anumite limite minime si maxime.

Mai precis, parintele indreptatit poate sa aleaga intre:

  • concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (respectiv trei ani in cazul copilului cu handicap) si indemnizatie lunara de cel putin 600 de lei si cel mult 3.400 de lei;
  • concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani si indemnizatie lunara de cel putin 600 de lei si cel mult 1.200 de lei.

Optiunea parintelui pentru concediu se face in scris, pe baza unei cereri, si nu poate fi schimbata ulterior.

In alta ordine de idei, solicitantul mai trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, anumite conditii. Acesta trebuie sa fie cetatean roman, strain sau apatrid (adica fara cetatenie) si sa aiba domiciliul/resedinta pe teritoriul Romaniei. De asemenea, persoana in cauza trebuie sa locuiasca in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Sursa:avocatnet.ro