Citește pe www.radiounirea.ro despre Monetăria din Alba Iulia, din perioada în care Cetatea Marii Uniri era capitala Principatului Transilvania. Statutul de capitală a Principatului Transilvaniei pentru o perioadă de 150 de ani a conferit oraşului Alba Iulia şi un important rol în domeniul monetar.

Alba Iulia a fost, astfel, unul dintre centrele monetare importante ale Europei Centrale. Aici s-au bătut inclusiv monede de aur.

Activitatea Monetăriei de la Alba Iulia a acoperit două mari perioade: pe cea a principatului şi pe cea de după anul 1700, până la 1871. Primele monede au fost bătute în timpul principelui Gabriel Báthory, începând cu anul 1611, însă apogeul vechii monetării este atins sub principele Gabriel Bethlen, care a emis între anii 1618-1622 o mare masă monetară, incluzând şi piese de aur. O parte a acestor piese era bătută clandestin.

Importanţa monetăriei de la Alba Iulia este scoasă în evidenţă în cadrul unui proiect derulat de Primăria Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii şi Universitatea „1 Decembrie 1918”, prin care sunt readuse în actualitate imagini şi realităţi aproape pierdute ale oraşului din urmă cu mai bine de 100 de ani. Clădirile monetăriei au existat între Palatul Principilor şi clădirea fostei Manutanţe, în zona de acces pe actualul Traseu al celor trei Fortificaţii.

Monetăria principatului a bătut o masă monetară extrem de diversă, cuprinzând piese mărunte, dar şi ducaţi sau taleri. Multe monede erau de aur, având caracter jubiliar. O astfel de monedă este cea emisă în 25 august 1620, cu prilejul urcării pe tron a lui Gabriel Bethlen, ca rege al Ungariei. Unele monede albaiuliene ilustrează nivelul ridicat al artei monetare atins în capitala principatului.

Piesele cu valoarea nominală cea mai mare, de 100 de ducaţi, considerate adevărate rarităţi numismatice, au fost emise sub principele Mihail Apafi (1661-1690). Potrivit istoricului, în jurul anului 1700, monetăria a ocupat spaţiile dezafectate ale unei foste mănăstiri de călugăriţe. Construcţia clădirilor acesteia a fost realizată între anii 1714 şi 1717, luând forma unui edificiu patrulater, cu etaj, înconjurat de ateliere şi de locuinţe ce beneficiau şi de două fântâni interioare. Monetărie cuprindea şi un laborator de sublimare a mercurului şi un laminor, ridicate în anii 1761 şi 1799 la Miceşti.

Existenţa monetăriei la Alba Iulia a însemnat bani şi putere pentru cei care ai administrat oraşul şi Principatul Transilvaniei. Gabriel Bethlen s-a folosit de această stare de lucruri inclusiv pentru a ridica Palatul Principilor, cea mai mare şi una dintre cele mai reprezentative clădiri din Cetate.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE