Află de pe radiounirea.ro că mai mult de 16% din bugetul unei familii din România se duce pe taxe și impozite.

Cheltuielile de consum constituie peste 72% din bugetul unei familii din România, în timp ce mai puțin de 5% din bugetul unei familii din România este direcționat către activități de educație, cultură și relaxare. Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România s-au situat, în 2014, la valoarea de 2.500,7 lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat, în medie, la 2.269,3 lei, cea mai mare parte fiind orientate către plata utilităţilor şi întreţinerea locuinţei, arată datele Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate vineri. Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, anul trecut, venitul mediu lunar a fost de 937,7 lei/persoană, în timp ce veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.104,3 lei lunar/gospodărie (789 lei/persoană), iar veniturile în natură de 396,4 lei lunar/gospodărie (148,6 lei/persoană), scrie Agerpres.
Datele INS relevă, de asemenea, că salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor, respectiv 51,1%. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (23,8%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). În plus, o pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,2%).

Citeşte şi Ce mâncau românii pe vremea lui Ceauşescu. Mai ţineţi minte puii ”Fraţii Petreuş” sau „doi la pungă”?

În funcţie de mediul de rezidenţă, în cursul anului 2014, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,2% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. La nivel urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,6% din salarii, de 23% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total. Pe de altă parte, în mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36,9% din totalul veniturilor, iar cea mai mare parte a acestora (28,7% din total) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Altfel, veniturile băneşti din agricultură au asigurat 8,2% dintre veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (30,3%) şi celor din prestaţii sociale (25,0%). În ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor gospodăreşti, media acestora a fost, în anul 2014, de 2.269,3 lei lunar/gospodărie (850,9 lei/persoană) şi a reprezentat 90,7% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). În acelaşi timp, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,6%.

Citeşte şi Cum au trecut românii peste marea criză mondială din anii`30. Tăierile de pensii şi salarii au condus la violenţe

Conform INS, nivelul mediu lunar al cheltuielilor totale de consum pe o gospodărie este mai mare în urban faţă de rural cu 444,5 lei, iar cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 34,2 lei. Pe baza clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), statistica arată că produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, anul trecut, în medie, 40% din consumul gospodăriilor. Plata utilităţilor reprezintă o componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, respectiv facturile pentru apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei. În anul 2014, aceasta a reprezentat 21,2% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (17,2%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,4%) şi cele pentru educaţie (0,5%), reiese din datele INS. Conform metodologiei INS, veniturile băneşti reprezintă ansamblul încasărilor provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare, împrumuturile şi creditele primite).Totodată, veniturile în natură (evaluate în lei) cuprind: contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producţie, din stocuri, din muncă, primite în dar etc.), respectiv contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (evaluate la preţul de vânzare al zilei).

Sursa: realitatea.net

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE