Nu doar autostrăzile se construiesc greu în România. Şi calea ferată se repară cu viteza melcului. În unele cazuri şantierele au fost deschise în urmă cu trei – patru ani. Încetineala cu care s-au derulat lucrările ne costa 600 de milioane de euro. Aproape 210 kilometri de şină se află în lucru pe bani europeni.
Știri
Lucrări întârziate la calea ferată : Repararea celor 33 de kilometri de cale ferată dintre Vinţu de Jos şi Coşlariu ar fi trebuit să fie gata încă din vara lui 2014
De exemplu, repararea celor 33 de kilometri de cale ferată dintre Vinţu de Jos şi Coşlariu ar fi trebuit să fie gata încă din vara lui 2014. Acest lucru nu se va întâmpla, însă, nici măcar în acest an. Constructorul italian are gata doar 63% din lucrare. Întârzieri sunt şi pe şantierele deschise între Coşlariu şi Sighişoara. „Pe Coslariu – Micasasa, de la 86% la 100%, adică vom finaliza acest tronson. Şi pe alte două tronsoane, care sunt Micasasa Atel şi Atel – Sighisoara, plecăm din zona 64-65%, vom ajunge la 90% la sfârşitul anului”, spune Dan Costescu, ministrul Transporturilor.
În prezent, cel mai bine stau constructorii care muncesc la cei aproape 40 de kilometri dintre graniţă şi până dincolo de Arad. Au realizat 93% din lucrări. Lipseşte însă partea de semnalizare. „Nici măcar nu s-a licitat partea de semnalizare. Au fost probleme mari atât în execuţie, cât şi cu finanţarea, deşi sunt fonduri europene”, spune Mihai Crăciun, fondator al Asociaţiei Construim România.
Citește și Toate trenurile trebuie să aibă aer condiționat până în 2017
Modernizarea celor 212 kilometri de calea ferată din Transilvania aflaţi în lucru ne costă aproape 1,2 miliarde de euro, mare parte fonduri europene. Pentru că nu au fost gata la timp, şefii de la Transporturi au decis să facă în etape aceste proiecte. Practic să ceară aproape jumătate din această sumă din bugetul european 2014-2020, ceea ce înseamnă că banii care vor putea fi folosiţi pentru proiecte noi vor fi mai puţini. „Este clar că nu vom avea nici măcar în 2022 coridorul 4 gata de la Braşov până la Curtici. Este imposibil pentru că nu au mai rămas suficienţi bani. Poate cu ceva bunăvoinţă o să reuşim să avem de la Sighişoara şi până la Curtici unde la orizontul 2020, dar cam atât”, spune Mihai Crăciun, fondator al Asociaţiei Construim România. Deocamdată cu 160 de kilometri la oră se poate circula doar între Bucureşti şi Constanţa şi între Capitală şi Predeal.
Sursa:digi24.ro
Știri
Marșul pentru Viață, în 31 martie, la Alba Iulia
La Alba Iulia, o nouă ediție a Marșului pentru Viață
Știri
Întâlnire bilaterală cu oficiali elvețieni la Primăria Alba Iulia
La Primăria Alba Iulia, întâlnire bilaterală cu oficiali elvețieni
La Primăria Alba Iulia, a avut loc o întrevedere de lucru între Primăria Municipiului Alba Iulia, reprezentanți ai Ambasadei Elveției în România – Programul Energy Efficiency, teprezentanți ai Secretariatului Afacerilor Economice – din Elveția, reprezentanți ai Ministerului de Finanțe din România – Coordonator Național pentru contribuția financiară elvețiană din România și reprezentanți ai Universității Tehnice din Cluj Napoca.
Discuțiile s-au concentrat în jurul proiectelor municipalității care pot beneficia de sprijin financiar în viitorul apel de proiecte dedicat eficienței energetice care se va lansa anul acesta, în baza acordului-cadru bilateral semnat între Elveția și România. Alba Iulia s-a bucurat de această vizită de lucru în contextul în care eforturile municipalității din ultimii ani au făcut ca Alba Iulia să devină, în anul 2021, primul oraș din Transilvania care a primit titlul de comunitate sustenabilă. Obținerea acestei certificări europene oferite municipalității în prezența Ambasadorului Elveției în România, a fost rezultatul unui proces interdisciplinar într-o rețea de expertiză paneuropeană și al unei munci de echipă alături de Romania Green Building Council, Agenția Locală pentru Energie Alba și SERVELECT, se arată într-un comunicat de presă.
„Am încredere că echipa Primăriei Alba Iulia va reuși să pregătească documentațiile necesare pentru a accesa prima finanțare elvețiană nerambursabilă dedicată dezvoltării sustenabile a comunității noastre, mai ales deoarece, acest instrument financiar este printre puținele surse de finanțare pe care municipalitatea albaiuliană nu a avut ocazia să le acceseze până în prezent”, a declarat primarul Gabriel Pleșa.
Știri
”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie
„Conferințele de la Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei
Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.
Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.
A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.
Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.
-
Știriacum 2 săptămâni
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Politicăacum o săptămână
Conspirația din spatele abdicării lui Alexandru Ioan Cuza: 20 martie 2024 – 204 ani de la nașterea sa
-
Știriacum 6 zile
23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani
-
Știriacum o săptămână
20 martie, echinocţiul de primăvară: Semnificație, tradiții și obiceiuri
-
Știriacum 5 zile
Buna Vestire, cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului: În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii
-
Știriacum 2 săptămâni
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum o săptămână
22 martie, Ziua Mondială a Apei: 80% din resursele de apă potabilă ale României provin din Munții Carpați