Rămâi conectat

Divertisment

Lacul Iezer, una dintre bijuteriile naturale ale județului Alba, cel mai întins lac carstic din România”: „Încărcător” de baterii, într-o oază de liniște

Publicat

în

Lacul Iezer, una dintre bijuteriile naturale ale județului Alba, cel mai întins lac carstic din România”: „Încărcător” de baterii într-o oază de liniște

Nu este o greșeală să afirmi că lacul Iezer-Ighiel, din județul Alba, este unul dintre cele mai frumoase locuri ale României. Lacul este o bijuterie ascunsă a Munților Trascău, și cu toate că drumul de acces este ușor anevoios, mulți turiști vin să viziteze minunea naturală.

Teoretic, e un loc de evadare, dar, la câţi turişti vin aici, ai putea spune că e una din cele mai populare zone sălbatice din regiune.

Cum se ajunge: dacă vii dinspre Alba Iulia pe Drumul Naţional 74, faci vreo 15 kilometri până la Ighiu, apoi cinci pe DJ 69 până la Ighiel, până dai de drumul forestier care duce spre lacul din Munţii Trascău. Şi dacă e forestier, e cam prost şi lung, adică vreo 8 kilometri, care te duc până la lacul aflat la o altitudine de aproape 1.000 de metri. Dar, odată ajuns acolo, vezi că ar merita să fi făcut şi mai mult.

Rezervația naturală „Iezerul Ighielului” – se întinde pe o suprafață de aproximativ 7 ha. Este o rezervație naturală cu caracter complex – floristică, geomorfologică, geologică și peisagistică. Relieful este unul accidentat și cuprinde o parte a brâului de calcare ce inconjoară Munții Trascăului. Rezervația include lacul Iezerul Ighielului, care este un lac eutrof, cu o lungimede 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 ha.O importanță deosebită pentru rezervație o reprezintă floarea de colț (Leontopodinum alpinum), întalnită pe un versant însorit, pe brane și stanci golașe.

Primul lucru pe care îl vezi e că tot lacul e de un verde superb. Nu un verde crud, ci un verde mult mai frumos, care se completează cu cel al vegetaţiei din jur. Vorbim de cel mai mare lac carstic din România. Lacul, mai degrabă lung, şerpuieşte pe aproximativ jumătate de kilometru şi se lăţeşte mult în unele zone, până la vreo 400 de metri, dar se şi îngustează în altele. Dacă vrei să intri în apă, ai grijă, căci e rece şi, în unele locuri, foarte adâncă. Pentru amatorii datului la peşte, trebuie să ştiţi că lacul Iezer Ighiel e considerat rezervaţie naturală şi se acceptă doar pescuitul sportiv în sezon. Pe malurile lacului ai fie copaci deşi, care coboară până la buza apei, fie adevărate păşuni unde turiştii vin şi fac grătare, stau cu cortul sau pur şi simplu se relaxează pentru o vreme. Împinsă chiar pe lac, avem şi o frumoasă cabană silvică, pe care acum doritorii o pot închiria şi care oferă o privelişte de neuitat.

Dealurile din jur se ridică şi ele la înălţime. Ce impresionează e nu doar vegetaţia proaspătă-proaspătă de munte, ci şi modul în care se succed dealurile, care se întretaie sau se ondulează superb, dar şi faptul că poţi găsi sute de animale domestice, mai ales oi. Prin pădure, poţi vizita, plecând de la lac, şi munţii din jur. De exemplu, o drumeţie interesantă ar putea fi până pe Vârful Striglău. Cu grijă, însă, căci marcajele lipsesc şi s-ar putea să te trezeşti rătăcit.

Lacul Iezer, este unul natural, format în urma unor alunecări de teren, în care s-a acumulat apa din topirea zăpezilor, adusă de pe versanţii din apropiere. Nu are deversare la suprafaţă, însă, se spune că, apa se scurge prin subteran, dând naştere pârâului Ighiel.

Lacul Iezer este cea mai mare dezvoltare pe calcare din România şi face parte din platoul calcaros Ciumerna, fiind amplasat la confluienţa unui manunchi de torenţi: Ciumerna, Striglau şi valea Albii, activi numai la topirea zăpezilor şi la ploi.

Sursa: turism-transilvania.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Divertisment

Care este exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud

Publicat

în

Măcăleandrul, exponatul lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud

Măcăleandrul este lunii aprilie la Muzeul de Științele Naturii Aiud.

Este o specie de pasăre cântătoare de talie mică, cu aspect distinctiv. Lungimea corpului este de 12-14 centimetri, iar greutatea de 14-25 de grame.

Trăiește pe întreg continentul european și în partea vestică a Asiei. În România este prezentă pe întreg teritoriul, din zonele de câmpie până în zonele montane înalte.

Măcăleandrul are o dietă cu un spectru trofic larg, consumând nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi etc.), semințe și fructe; în cazul fructelor, sunt consumate în special cele de talie mică (soc, mure, afine etc).

Perioada de reproducere începe în luna martie, când masculii sosiți din migrație ocupă teritoriile și le marchează prin cântec. Depunerea ouălor are loc începând cu luna aprilie, femela depunând 4-7 ouă, pe care le clocește 12-21 de zile. Puii părăsesc cuibul după 10-18 zile. Perechile sunt teritoriale și cuibăresc izolat. Cuibul este elaborat, fiind construit din mușchi, iarbă uscată, legate cu fire de păr sau ierburi subțiri. Este amplasat în zone de tufărișuri dense, aproape de sol, în crăpăturile zidurilor sau ale pereților de stâncă, scorburi etc.

În muzeul din Aiud poate fi observat în sala a 3-a, alături de alte specii de păsări aparținând Ordinului Passeriformes


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Divertisment

„Să iubim și românește”: După sărutul de Valentine`s Day urmează „pupatul” de Dragobete

Publicat

în

Dragobetele  se sărbătorește, ca în fiecare an, pe data de 24 februarie, iar anul acesta va fi într-o zi de vineri, moment perfect pentru cuplurile care aleg să serbeze ziua iubirii în stil românesc.

Este foarte important să știm când este Dragobetele deoarece, pe lângă multe alte obiceiuri care se practică cu ocazia acestei sărbători, tradiția impune ca pe 24 februarie să sărutăm, sau cel puțin să atingem, o persoană de sex opus.

Astfel, spun tradițiile, vom avea noroc în dragoste tot anul. Dacă nu vom urma datina de Dragobete, credințele populare spun că vom fi tot anul singuri și nu ne vom întâlni jumătatea decât după Dragobetele următor.

Dragobetele este sărbătoarea iubirii la români sau, cu alte cuvinte, Ziua Îndrăgostiților autohtonă, și marchează, totodată, și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele, de acolo și celebra zicală: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. Dragobetele îngemănează în esenţă sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, sfârşitul desfătărilor lumeşti căci începe Postul Sfânt al Paştelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar şi astăzi!), în această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchetele cele dintâi flori ale primăverii.

Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.

Cei care participau la sărbătoare, respectând tradiţia, erau consideraţi a fi binecuvântaţi în acel an. Ei vor avea parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Conform anumitor superstiţii din bătrâni, cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe “Dragobetele săruta fetele!”

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţându-şi credinţa şi iubire.

Se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel, se credea în trecut, că este magică și ajută la farmecele de iubire, iar fetele trebuie să se spele cu aceasta pe față pentru a fi frumoase și cuceritoare.

În anumite zone ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbaţii nu au voie să necăjească femeile şi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aştepta o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Atât băieţii, cât şi fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.

Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Nu ai voie să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În alte zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

sursa: libertatea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Tineret

Studenți de la UAB în tabără la Păltiniș: Cum a fost

Publicat

în

Tabără la Păltiniș pentru studenți de la UAB

Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, cu sprijinul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a organizat, conform Metodologiei pentru Tabere Studențești 2024, în perioada 11-16 februarie, în stațiunea Păltiniș, tabăra dedicată studenților selectați de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Studenții au beneficiat de servicii gratuite de masă și cazare și s-au bucurat de zile perfecte de schi, stratul de zăpadă măsurând 40 de centimetri. De asemenea, au participat la cursuri de comunicare și public speaking, seri distractive cu jocuri și filme și la un seminar despre antreprenoriat și antreprenori, cu Adrian Rada, președintele patronatului IMM-urilor din județul Sibiu.
„Tabăra de iarnă de la Păltiniș a fost o experiență minunată în care s-au legat prietenii și s-au adunat amintiri frumoase. A însemnat relaxare, distracție și încărcarea bateriilor pentru un nou semestru”, a declarat Mihai Ban, student în anul III la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba