La pas prin județul Alba : Casa lui Horea, omul care a pornit răscoala moţilor

Adăugat la Știri

La o distanta de 30 de minute de mers cu masina de Arieseni, se afla Casa Memoriala a lui Horea, in satul Fericet, locul de bastina a lui Horea (1731 – 1875). Casa memorială este acum un muzeu, iar în fata lui, in anul 1934 a fost ridicat un obelisc.

Povestea lui Horea: Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, a fost unul dintre cei trei conducatori ai rascoalei Ţaranesti din Transilvania (alaturi de Closca si Crisan). A militat pentru anihilarea sclaviei, de aceea a fost de patru ori la Viena pentru a cere imparatului drepturi sociale si libertate nationala pentru poporul roman, eliberarea motilor din iobagie. A făcut serviciul militar în Austria, unde a învăţat limba germană. A jucat un rol important în declanşarea revoltei din 1784, care a început în satele Curechiu şi Mestecăniş, extinzându-se apoi în părţile de vest ale ardealului. Pentru că armata austriacă a înăbuşit revolta, capii răscoalei au fost arestaţi, iar Horea a fost executat public la Alba Iulia prin Frângere cu roata, la data de 28 februarie 1785.

Legendă: lângă casa memorială există un frasin bătrân, care se spune că a fost plantat chiar de către Horea.

Citește și 27 decembrie 1784: Horea şi Cloşca, fruntașii răscoalei ţărăneşti din Transilvania, sunt prinşi în pădurea Scoruşeţ din Munţii Gilăului, şi apoi închişi la Alba Iulia

Horea, pe numele său adevărat Ursu Nicula, unul dintre liderii participanţilor la Răscoala ţărănească din anii 1784 – 1785, s-a născut în Ţara Moţilor, în satul Albac, pe Dealul Fericet. Numele i se trăgea de la faptul că ştia să cânte frumos, să „horească”, iar cel de Ursu provenea dintr-un obicei arhaic al moţilor, care în trecut dădeau nume de animale sau de copaci viguroşi copiilor din credinţa că pruncul va căpăta puterea animalului sălbatic sau a copacului după care a fost botezat. Horea, meşter lemnar, a fost unul dintre cei care au pornit revoltele care au tulburat Transilvania la sfârşitul secolului XVIII. Răscoala ţărănimii iobage împotriva feudalilor a izbucnit în satul hunedorean Curechiu şi s-a extins cu repeziciune în Ţara Zarandului şi apoi în cea mai mare parte a Transilvaniei. Potrivit unor mărturii prezentate de David Prodan, Horea şi Cloşca au fost cei care i-au îndemnat pe iobagi, sub pretextul poruncii împăratului, să pustiască moşiile şi curţile grofilor. Revoltele au fost cumplite, iar reprimarea lor, pe măsură: sute de participanţi la revolte au fost ucişi de soldaţi, iar preoţii acuzaţi că i-au sprijinit pe aceştia au fost traşi în ţeapă, trimişi la spânzurătoare sau ucişi prin tortură. Cea mai cruntă soartă au avut-o capii răscoalei, Horea şi Cloşca, care au sfârşit traşi pe roată. Sute de moţi au fost strămutaţi în Banat şi Bucovina, mai scrie istoricul. Treptat, însă, în urma răscoalei din 1784, situaţia moţilor s-a îmbunătăţit relativ: li s-a acordat libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie şi au primit dreptul de a se căsători fără consimţământul nobilului şi drepturi la învăţătură.

.casamotului.ro

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii