Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnificand cunoasterea si bogatia,asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele-fructele cunoasterii.

Se cunoaste foarte putin faptul ca si dacii aveau un cult pentru brad, dar cu inteles total diferit: bradul era un copac ritual taiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul inca se pastreza in regiuni din Oltenia si sudul Banatului. Astfel, in cadrul ritualului de inmormantare bradul reprezenta nunta mortului cu divinitatea si natura.

Bradul, impodobit in vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumanarele si panglici simboliza pomul vietii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regaseste in foarte multe piese de arta populara precum covoarele, stergarele si iile.

In zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atat in mediul rural cat si urban, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun. In povestirile parintilor nostri, de cele mai multe ori bradul era adus de Mos Craciun, atunci cand copiii dormeau. Sau in locul lui Mos Craciun nu apucau sa vada decat bradul trecand pe sub fereastra.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseste din nici o casa (case cu copii) in Sfanta seara a Craciunului si cu o nerabdare crescuta asteptam infrigurati cu mic si mare momentul magic al impodobirii bradului.

Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare.

Dupa zilele de Craciun, bradul ramane ca decoratiune de sezon, ca motiv de mandrie(mai ales pentru gospodinele cochete din ziua de azi) sau pentru ca nu se indura sa-l arunce prea repede. Oricum, in cele mai multe din casele romanilor exista obiceiul ca bradul sa fie aruncat (ars in foc spre distractia copiilor) inainte de Boboteaza, urmand sa primeneasca locuinta pentru sarbatoarea Botezului Domnului. In acel moment nostalgia pomului de Craciun este alungata spre a se face loc Noului An in deplinul sens al cuvantului.

 traditii.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE