Bastonul alb – cat de important este pentru multi dintre cei de langa noi, de unde vine din istorie si ce legatura are cu ziua de astazi? Află de pe radiounirea.ro.

In toate timpurile, nevazatorii care s-au deplasat independent au utilizat de regula un baston, un bat, o unealta cu care sa-si poata cerceta traseul, sa atinga obstacolele, sa recunoasca repere si sa se protejeze.

Altii, cu un simt al orientarii deosebit de fin, n-au recurs la niciun instrument auxiliar.

In “Scrisori persane”, Montesquieu descrie cum un barbat se ofera sa-i arate drumul unui cetatean ce nu cunostea Parisul si pe care il pofteste sa-l urmeze. Mare ii este mirarea vizitatorului cand sesizeaza ca, in cartierul Marais, pana unde il condusese perfect, calauza sa intra in asezamantul orbilor Quinze-vingt. Ghidul era un nevazator.

Odata cu intensificarea circulatiei autovehiculelor, la inceputul secolului XX, odata cu sporirea aglomeratiei, s-a pus serios problema identificarii si protejarii nevazatorilor care se deplasau pe strada. In anul 1931, contesa franceza Guilly d’Herbemont a instituit bastonul alb ca semn distinctiv al nevazatorilor in deplasare prin spatiul comunitar. A donat un numar important de bastoane orbilor din Paris si din alte localitati, toate fiind vopsite intr-un alb stralucitor, pentru ca purtatorii lor sa fie usor identificati de participantii la trafic.

Bastonul alb s-a raspandit cu repeziciune in intreaga lume, iar rolul sau a fost recunoscut oficial. Importanta sa a devenit atat de mare si de unanim confirmata pe mapamond incat, in anul 1964, presedintele Statelor Unite, Lyndon Johnson, a propus adoptarea datei de 15 octombrie ca Zi mondiala a bastonului alb. Initiativa sa a fost recunoscuta de UNESCO si de Natiunile Unite.

Tinand seama de instituirea acestei zile, practic Ziua nevazatorilor din intreaga lume, Miscarea Lions, a carei deviza este “Sight First” (“Vederea inainte de toate”), a propus si a obtinut acordul forurilor internationale pentru a declara cea de a doua zi de joi din luna octombrie ca Zi mondiala a vederii.

De secole nevăzătorii foloseau bastonul numai ca instrument ajutător în călătorii. Abia în secolul al XX-lea el a fost promovat ca simbol pentru a avertiza lumea că purtătorul este nevăzător. Acest rol nou jucat de bastonul alb își are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, începând din Europa și apoi răspândindu-se în America de Nord. James Biggs din Bristol susține că el a inventat bastonul alb în anul 1921. În urma unui accident care l-a costat vederea artistul a trebuit să se adapteze la noul mediu. Simțindu-se amenințat de creșterea rapidă a traficului de mașini din jurul casei sale Biggs a hotărât să-și vopsească bastonul în alb pentru a fi văzut mai ușor de către șoferi. Nu au trecut zece ani și bastonul alb și-a făcut prezența în societate. Aceste bastoane au fost proiectate pentru a fi utilizate ca niște instrumente de mobilitate și s-a revenit astfel la rolul lor anterior, dar s-a păstrat și rolul simbolic de indicator al independenței de mișcare a nevăzătorilor.

De-a lungul istoriei au fost numeroase cazuri de persoane nevăzătoare care au reuşit să demonstreze că acest handicap nu reprezintă o barieră pentru integrarea în societate şi realizarea pe plan individual, social şi profesional. Dintre personalităţile cunoscute pe plan internaţional sau naţional îi putem aminti pe:

– Andrea Bocelli (solist);
– George Nicolescu (solist);
– Ionel Man (solist);
– Joaquin Rodrigo (compozitor);
– John Milton (scriitor);
– Louis Braille (pedagog francez, inventatorul sistemului Braille de tipărire şi scriere pentru nevăzători);
– Radu Sergiu Ruba (scriitor);
– Ray Charles (solist şi compozitor);
– Stevie Wonder (solist şi compozitor);
– William Moon (profesor, inventator al metodei de citit Moon pentru nevăzători, predecesorul lui Braille).

Sursa: televiziunea-medicala.ro, gazetadebistrita.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE