Rămâi conectat

Știri

În prima zi de şcoală sună clopoțelul pentru circa 50 de mii de elevi, în Alba: Care sunt noutăţile din noul an școlar

Publicat

în

Aproximativ 2,9 milioane de elevi încep luni şcoala în întreaga ţară. Dintre aceștia, circa 50.000 sunt din județul Alba. Anul şcolar are 34 de săptămână şi se va încheia în 14 iunie 2019, după 168 de zile lucrătoare.

Potrivit statisticilor, aproape 3.900 de unităţi nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar 20 la sută dintre clădirile în care vor învăţa copiii nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. La începutul anului școlar 2018-2019, un număr de 79 de unități de învățământ din județul Alba, în care învață circa 2% din numărul total al elevilor și preșcolarilor, au rămas neautorizate din punct de vedere sanitar. Astfel, la începutul anului școlar 2018-2019, circa 1.000 de elevi și preșcolari, dintr-un total de circa 50.000, învață în școli fără autorizație sanitară de funcționare.

În general, festivităţile de deschidere a anului şcolar au fost programate pentru ora 09.00. Sunt, însă, unităţi care au chemat elevii şi părinţii la ora 10.00 sau la ora 11.00.

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, la ora 11.00, la festivitatea organizată la Colegiul Naţional ”Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia, una dintre instituţiile de tradiţie din oraşul reprezentativ în anul Centenarului.

Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, va fi, la ora ora 9:00, la ceremonia de deschidere a noului an şcolar la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea Ciuc, iar la ora 11.00, la Şcoala Gimnazială „Márton Áron” din Sândominic (comuna Sândominic).

Şcoli fără autorizaţii de securitate la incendiu sau fără autorizaţii sanitare de funcţionare

Din datele statistice existente în acest moment la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, la nivel naţional, 20 la sută dintre unităţile şcolare nu au autorizaţie sanitară de funcţionare.  ”Din totalul spaţiilor, circa 19.000, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, circa 80% deţin autorizaţie sanitară de funcţionare, în timp ce 20 % dintre acestea sunt în curs de autorizare sau nu deţin autorizaţie de funcţionare”, au mai spus reprezentanţii MEN pentru News.ro. Potrivit acestora, o situaţie actualizată va fi disponibilă după începerea anului şcolar.

La rândul lor, reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) au anunţat că aproape 3.900 de clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ nu au autorizaţie de securitate la incendiu.  ”Din cele 26.172 clădiri în care se desfăşoară activităţi de învăţământ, 18.851 nu necesită autorizaţie privind securitatea la incendiu, întrucât nu s-au efectuat modificări constructive sau au fost date în exploatare anterior introducerii obligaţiei legale de obţinere a autorizaţiei de securitate la incendiu. De asemenea, centralizarea informaţiilor relevă faptul că pentru 3.892 clădiri este necesară obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, iar pentru alte 495 de construcţii a fost emis aviz de securitate la incendiu şi nu a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor”, au precizat reprezentanţii IGSU.  Aceştia au anunţat că, de la începutul acestui an, au fost soluţionate favorabil un număr de 246 de autorizaţii şi 852 avize de securitate la incendiu. ”Creşterea nivelului de protecţie este un obiectiv prioritar pentru instituţia noastră, sens în care, în anul şcolar 2017 – 2018, au fost derulate 3.475 controale de prevenire, care au avut rolul de a înlătura eventualele deficienţe pe linia siguranţei la incendiu. Totodată, structurile inspecţiei de prevenire au venit în întâmpinarea beneficiarilor, pentru soluţionarea situaţiilor existente şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate necesare. Pe timpul derulării acestor controale au fost executate 3.022 exerciţii de evacuare şi intervenţie, precum şi 3.867 instruiri”, au mai menţionat reprezentanţii IGSU. IGSU a precizat că, odată cu începerea anului şcolar, se vor intensifica acţiunile de îndrumare şi control la aceste categorii de obiective şi se vor continua organizarea exerciţiilor destinate formării comportamentului preventiv specific tipurilor de risc, pentru copii şi cadre didactice.

Structura anului şcolar – 34 de săptămâni de şcoală, 168 de zile lucrătoare

Elevii vor merge la cursuri 168 de zile lucrătoare. Structura anului şcolar arată că vor fi 34 de săptămâni de cursuri, organizate în două semestre.

„Structura anului şcolar cuprinde semestrul I (10 septembrie 2018 – 1 februarie 2019) şi semestrul al II-lea (11 februarie 2019 – 14 iunie 2019)”, anunţă Ministerul Educaţiei.

Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 31 mai 2019, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 7 iunie 2019.

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă (22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019), vacanţă intersemestrială (2 – 10 februarie 2019), vacanţa de primăvară (20 aprilie – 5 mai 2019) şi vacanţa de vară (15 iunie – 15 septembrie 2019).

Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar vor avea vacanţă şi în săptămâna 27 octombrie – 4 noiembrie 2018.

Programul naţional ”Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 1 octombrie 2018 – 31 mai 2019, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.

„Desfăşurarea programului «Şcoala altfel» nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare, cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, în general, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit unui calendar specific”, precizează ministerul.

Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi ziua de 5 iunie – Ziua învăţătorului, în măsura în care, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, nu sunt instituite ca zile nelucrătoare.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice şi de specificul zonei şi al şcolii, inspectoratele şcolare judeţene pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar. Acestea se pot aproba numai în măsura în care se asigură parcurgerea integrală a programelor şcolare. Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situaţii obiective de urgenţă (intemperii, epidemii, calamităţi naturale) nu se poate realiza în perioada vacanţelor şcolare.

Când sunt examenele
BACALAUREAT 2019

O altă modificare în educație anul acesta este că, spre deosebire de examenul de Bacalaureat 2018, probele de competențe de la Bacalaureat 2019 nu se mai dau în iarnă, în timpul anului școlar, ci se revine la sistemul vechi – vor fi primele examinări în cadrul sesiunii din vară.

Prima sesiune a examenului de bacalaureat 2019 va începe la 3 iunie cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A).

Proba va continua în data de 4 iunie şi va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (5 – 6 iunie).

În zilele de 7, 10 şi 11 iunie este programată evaluarea competenţelor digitale (proba D), iar în 12 – 13 iunie se vor evalua competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C). Candidaţii de altă confesiune decât cea ortodoxă, care sărbătoresc Rusaliile în data de 10 iunie, pot fi programaţi pentru susţinerea probei D în zilele de 7 şi 11 iunie.

Prima probă scrisă – Limba şi literatura română – Ea) – va avea loc pe 1 iulie. Proba la Limba şi literatura maternă – Eb)- este programată pe 2 iulie, iar proba Ec) – proba obligatorie a profilului pe 3 iulie. Ultima probă scrisă – cea la alegere a profilului şi specializării – proba Ed) – se va desfăşura pe 4 iulie.

Afişarea primelor rezultate este programată pentru data de 8 iulie (până la ora 12:00) şi va fi urmată de depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00). Între 9 şi 12 iulie vor fi soluţionate contestaţiile, în timp ce afişarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 13 iulie.

Înscrierile pentru susţinerea examenului în prima sesiune se fac în săptămâna 27 – 31 mai 2019.

Cursurile pentru clasele a XII-a şi a XIII-a se încheie vineri, 31 mai.

A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2019 are următorul calendar:
15 – 19 iulie – înscrierea candidaţilor;
26 iulie – înscrierea candidaţilor care au promovat examenele de corigenţe;
21 august – limba şi literatura română – proba Ea) – proba scrisă;
22 august – limba şi literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă;
23 august – proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă;
26 august – proba la alegere a profilului şi specializării – proba Ed) – proba scrisă.

Pe 27 şi 28 august va avea loc proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A, pe 29 august evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, 30 august şi 2 septembrie – evaluarea competenţelor digitale – proba D, iar pe 2 – 3 septembrie evaluarea competenţelor lingvistice într-o limba de circulaţie internaţională – proba C.

În data de 3 septembrie va avea loc afişarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12,00 – 16,00).

Rezultatele finale, după rezolvarea contestaţiilor la a doua sesiune de bacalaureat 2019, vor fi afişate pe 7 septembrie.

EVALUAREA NAȚIONALĂ 2019

Prima probă scrisă la Evaluarea Naţională, cea la limba şi literatura română, va avea loc în data de 18 iunie 2019.

Următoarea probă scrisă, la matematică, se va desfăşura în data de 20 iunie, iar ultima (limba şi literatura maternă – pentru elevii care au studiat această disciplină) este programată în data de 21 iunie.

Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 25 iunie (până la ora 12:00), procedură urmată de înregistrarea contestaţiilor. Examenul se va încheia pe 29 iunie, cu afişarea rezultatelor finale de la evaluarea națională 2019.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba