În urmă cu 129 de ani, se năștea Henri Coandă, cel care avea să devină una dintre cele mai importante personalități române. Află povestea invențiilor sale de pe radiounirea.ro

Născut la București în 1886, Henri Coandă a fost fiul lui Constantin Coandă, un fost prim-ministru al României, și al Aidei Danet, fiica unui reputat doctor francez. Geniul tânărului Coandă nu a fost observat la început, acesta fiind foarte aproape de a rămâne repetent la matematică, o materie pe care ulterior avea să o stăpânească.

Cei care i-au cultivat lui Henri Coandă pasiunea pentru științele exacte au fost chiar profesorii, aceștia, la rândul lor, fiind personalități marcante în istoria noastră. A. D. Xenopol și Garabat Ibrăileanu au fost printre cei care i-au asigurat o educație corespunzătoare viitorului inventator.

Acesta a fost îndrumat de mic către o carieră militară, însă pe parcurs a devenit din ce în ce mai clar că geniul acestuia nu se potrivea cu disciplina strictă din armată. După ce a studiat în Germani, Belgia și a absolvit ”Școala superioară de aeronautică și construcții” din Franța, Coandă a fost susținut în experimentele sale, printre alții, de către Gustave Eiffel.

În 1910, inventatorul român a construit modelul Coandă 1910, primul avion cu reacție construi vreodată. Sistemul de propulsie era diferit de oricare altul întâlnit pe un avion la acea vreme. În timpul unor teste în Franța, Coandă, aflat la bordul avionului, a pierdut, însă, controlul acestuia și a fost foarte aproape de a se răni grav când avionul a intrat într-un zid și a luat foc. Avionul cu reacție i-a permis lui Coandă să descopere efectul care permitea fluidelor să ia direcția unui perete în jurul căruia s-a construit o zonă de de depresiuni în plin aer.

Denumit ulterior ”Efectul Coandă”, acesta a stat la baza unuia dintre cele mai ambițioase proiecte ale românului. Cunoscută mai bine drept ”farfuria zburătoare”, aerodina lenticulară a lui Henri Coandă a fost un proiect ambițios care la un moment dat a atras atenția autorităților din Statele Unite. Acestea au înființat două proiecte bazate pe ideile lui Coandă, însă niciunul nu a înregistrat un succes aparte.

Henri Coandă a testat și un sistem similar Hyperloop, varianta gândită de Elon Musk, încă din secolul trecut. El a spus că folosind invenția sa, oamenii ar fi putut călători între București și Ploiești în maximum 8 minute cu o viteză de circa 500 de kilometri pe oră. O calitate a Hyperloop care a cucerit oamenii a fost că poate ajunge de la Los Angeles la San Francisco în jumătate de oră ceea ce ar însemna că viteza de deplasare ar fi de maximum 1.200 de kilometri pe oră.

Mai mult, Musk a spus în 2013 că n-ar avea nevoie decât de 6 miliarde de dolari ca să creeze primele circuite. De asemenea, energia ar veni de la Soare și vorbim de un sistem similar trenului Maglev care folosește principiul de respingere dintre doi magneți.

Citește și Invenție românească: o cutie care curăță internetul de viruși și-ți spune dacă ești spionat prin camera video a televizorului.

Henri Coandă a devenit membru al Academiei Române în anul 1970, încetând din viață cu doi ani mai târziu. În urma acestuia au rămas unele dintre cele mai importante invenții create de vreun român, dar și unele dintre cele mai interesante proiecte care nu au fost finalizate până în prezent.

Sursa:playtech.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE