Rămâi conectat

Știri

Finanțări nerambursabile pentru două proiecte culturale, la Sebeș

Publicat

în

În urma evaluării proiectelor culturale înaintate spre finanţare Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a obţinut două finanţări nerambursabile pentru proiectele depuse pe linia de finanţare „Patrimoniu Cultural Material”.

Denumirea proiectului cultural: Între sacru şi profan. Repertorierea și digitizarea troițelor și a cimitirelor cu stâlpi funerari de pe Valea și din Munții Sebeșului

Proiectul cultural se va finaliza la data de : 15 11 2018

Buget: 38.550 lei, din care 28.912 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), iar diferenţa de 9.638 lei este asigurată de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş – 5.783 lei – şi Municipiul Sebeş – 1.855 lei şi Primăria Comunei Şugag – 2000 lei.

 Prezentul proiect își propune aducerea în atenția publicului larg a unui patrimoniu valoros, de cele mai multe ori ignorat, şi care datorită perisabilităţii materialelor din care este confecţionat, se degradează constant, riscând chiar să dispară. Este vorba de troiţele şi de stâlpii funerari din cimitirele aflate în cătunele izolate din Munții Sebeșului. Cele mai multe dintre troiţele aflate în atenţia noastră, conservă o pictură realizată de iconari din centrul de la Laz, şi pot fi datate în secolul al XIX şi în prima jumătate a veacului următor. Stâlpii funerari reprezintă expresia unei manifestări spirituale unice la nivelul ţării, pe cale de dispariţie, iar cei care se mai păstrează datează din prima jumătate a secolului XX.

Proiectul este structurat pe patru activități principale:

1.            Repertorierea şi cartografierea tuturor troiţelor şi a cimitirelor cu stâlpi funerari din zona aflată în atenţia noastră. Acest demers va implica întocmirea câte unei fişe analitice de evidenţă pentru fiecare obiectiv în parte, document care va cuprinde localizarea, descrierea, datarea, starea de conservare şi alte date tehnice. Informaţiile cuprinse în fişe vor fi completate cu o documentaţie grafică alcătuită din planuri de situaţie, fotografii şi desene la scară.

2.            Digitizarea fiecărui obiectiv. Acest demers va implica realizarea de modele tridimensionale ale troiţelor şi stâlpilor funerari, iar în cazul cimitirelor, panorame 360o şi fotografii aeriene, care să permită vizualizarea acestora integrată în peisajul cultural specific zonei în discuţie.

3.            Promovarea în rândul localnicilor a acestui patrimoniu, care din păcate nu este recunoscut ca atare şi nu se bucură de protecţia oferită de legislaţia din domeniul patrimoniului cultural. În acest sens, vor fi organizate expoziţii itinerante, conferinţe în şcolile din zonă, se vor distribui pliante localnicilor, toate în scopul conştientizării valorii artistice şi documentare a acestor monumente.

4.            Valorificarea rezultatelor proiectului. Într-o primă fază, se vor publica online, pe o pagină web dedicată proiectului (care va avea şi o versiune în limba engleză), toate obiectivele digitizate, astfel încât aceste „monumente” să poată fi cunoscute şi de către publicul larg. În completare, se va edita şi publica un repertoriu tipărit care va cuprinde, pe lângă documentaţia grafică, toate informaţiile dobândite pe parcursul derulării proiectului.

 Pe lângă aducerea în atenţia publicului a acestui patrimoniu, proiectul va consemna o stare de fapt existentă şi, totodată, poate fi punctul de plecare pentru o viitoare acţiune de includere a unora dintre obiective în lista monumentelor, precum şi pentru restaurarea sau conservarea lor.

Proiectul este implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş,  în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Institutul de cercetări socio-umane Sibiu şi Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, instituţii de unde provin membrii echipei proiectului.

Denumirea proiectului cultural:   Sava Henţia din nou acasă. 170 ani de la naşterea artistului

Proiectul cultural se va încheia la data de 15 11 2018.

Buget: 68.725 lei, din care 34.363 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), iar diferenţa de 34.362 lei este asigurată în părţi egale de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş – 17.181 lei – şi Municipiul Sebeş – 17.181 lei.

Prin derularea acestui proiect ne propunem să marcăm cei 170 de ani care au trecut de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi artişti plastici din zona Sebeşului, şi anume pictorul Sava Henţia.

Sava Henția (născut la 1 februarie 1848, Sebeșel, jud. Alba – decedat la 21 februarie 1904, Bucureşti) a fost un pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte român, recunoscut mai ales pentru contributia sa remarcabilă la arta documentară, el fiind si un subtil desenator și colorist, reușind deseori să depășească pictura convențională. Știut mai ales ca portretist, Sava Henția este cel mai important pictor pe care l-a dat zona Sebeșului, portretele sale, multe dintre ele ale unor sebeşeni ca: doctorul oculist Krasser (1886), protopopul Ioan Tipeiu şi soţia sa Ecaterina Tipeiu (1896), dar şi ale unor personalităţi ale epocii ca: Virgil Cioflec (1900), ministrul Vernescu şi soţia acestuia (1875), consacrându-l ca maestru al acestui gen. A făcut studiile la Școala de Belle Arte din București unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Tătărescu și Theodor Aman. A urmat cursurile de pictură la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts de la Paris sub îndrumarea pictorului Alexandre Cabanel. A murit în anul 1904, lăsând în urma sa o operă bogată (peste 500 de portrete, compoziţii istorice, peisaje, naturi statice etc.) rezultatul unei activităţi artistice diverse şi susţinute.

A participat inclusiv la Războiul de Independență (1877-1878), alături de Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea şi Carol Popp de Szathmari, în calitate de „pictor de front”, realizând o serie de lucrări care au ca tematică acest război, dar și scene din spatele frontului, lucrări care au fost achiziţionată pentru colecţia regală.

Înscriindu-se în tendințele vremurilor în care s-au intensificat schimburile culturale dintre Ardeal și România, Sava Henția și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești, de aceea credem că este oportun ca la un moment aniversar (anul acesta se împlinesc 170 de ani de la nașterea artistului), care coincide și cu Centenarul Unirii din 1918, să readucem în atenția publicului iubitor de artă, lucrările acestui pictor ardelean care s-a consacrat la Bucureşti ca unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului academist.

Cu o cotă de vânzare în creștere, lucrările artistului se tranzacționează pe piața de profil cu sume cuprinse între 750 și 12.500 de euro, acest fapt justificând, parțial, oportunitatea derulării unui astfel de demers.

Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş deține o importantă colecție de tablouri semnate de Sava Henţia, ce numără 44 de lucrări (34 – ulei pe pânză, 6 – ulei pe carton, 2 – acuarele, un desen şi o lucrare ulei pe lemn), toate aceste opere fiind reprezentative pentru activitatea pictorului între anii 1871 şi 1902.

Astfel, în anul 2018 ne propunem realizarea unei expoziţii aniversare dedicată acestui mare artist român, care să îmbine tehnicile clasice de expunere cu metodele moderne de informare a publicului vizitator, întregul demers fiind completat de redarea către public a patru lucrări (ulei pe pânză) semnate de Sava Henţia – Portret de bărbat – dr. Krasser (1881); Portret de bărbat – Primarul Maxim din Pianu de Sus (1899); Portret de bărbat (1876); Portret de bărbat – Al. Lahovari (1900) – , pe care instituţia noastră le deţine şi care nu au fost niciodată expuse datorită stării lor de conservare şi care vor fi restaurate cu această ocazie. În scopul promovării evenimentului, precum şi a artistului plastic şi a colecţiei deţinute de muzeul nostru, se va realiza un film documentar care va fi difuzat în mediul online. De asemenea, se va edita şi un catalog de expoziţie ce va cuprinde toate operele lui Sava Henţia din colecţia de artă a Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeş.

Proiectul este implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş,  în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi Asociația Ars Transsilvaniae din Cluj Napoca, instituţii de unde provin membrii echipei proiectului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba