În vorbirea curentă, românii folosesc frecvent expresii consacrate deprinse din auzite, dar a căror origine le este, de multe ori, necunoscută. Află de pe radiounirea.ro explicațiile lor.

De multe ori când mergem în zona rurală auzim unele expresii care nu ne sunt cunoscute şi care de multe ori ne lasă fără răspuns deoarece nu ştim ce înseamnă. Bătrânii, mai ales, folosesc expresii care pe tinerii le consideră bizare. Iată 10 expresii româneşti consacrate, precum şi explicaţiile lor:

1. „A sări ca prostul din baie” este o expresie folosită atunci când cineva încearcă să indice despre altcineva că este naiv. Originea acestei expresii este aceea că un individ pus pe glume a strigat în faţa băii comunale Griviţa că vine un cutremur. Mai toţi cei aflaţi în incintă au înţeles despre ce este vorba, numai un bărbat nu, acesta ieşind din clădire în pielea goală, oferind motive de distracţie pentru cei din jur. Supărat, bărbatul l-a luat la bătaie pe glumeţ, care a oferit o replică ce a rămas celebră: „Ce să-ţi fac, dacă ai sărit ca prostul din baie!”

2. “A nimerit orbul Brăila” este o expresie uzuală a limbii române, folosită adesea ca o încurajare adresată unei persoane care trebuie să plece la drum, dar se teme că nu găseşte calea. Dar de ce tocmai Brăila? Există mai multe explicaţii, dintre care se disting două. E un oraş atât de bine sistematizat, încât străinii nu se pot rătăci pe străzile sale, dar şi apropierea fonetică între denumirea alfabetului Braille şi numele oraşului. „Iniţial s-a crezut că expresia aceasta numea uşurinţa cu care un străin se poate descurca în Brăila, un oraş cu străzile principale în semicerc şi trei-patru străzi radiale. Lingvistul Alexandru Graur a explicat însă că avem de-a face cu o extindere a unei expresii cunoscute în lumea medical «A cunoscut orbul Braille» care, prin dezvoltarea unei etimologii populare, a ajuns la cunoscuta expresie de azi «A nimerit orbul Brăila»”.

3. „A face capul calendar” este o expresie folosită atunci când cineva zăpăceşte o persoană cu o multitudine de informaţii. Expresia vine de la faptul că în anii 1800 calendarele erau ca o mică enciclopedie deoarece conţineau tot felul de cifre, date astronomice, istorice sau biografice, care erau imposibil de memorat.

4. „A vinde pielea ursului din pădure” înseamnă a promite un lucru pe care nu îl ai. Expresia a fost preluată din fabula „Ursul şi cei doi tovarăşi”, scrisă de La Fontaine. Doi prieteni i-au promis unui blănar pielea unui urs care încă era viu, însă când au mers în pădure şi s-au întâlnit cu ursul, unul dintre ei s-a urcat în copac, iar celălalt a făcut pe mortul. Acestuia din urmă ursul i-a spus “să nu vinzi pielea mea, până nu mă vei fi ucis mai întâi”.

5. „La paştele cailor” este o expresie folosită când vine vorba despre ceva care nu va avea loc niciodată. Expresia provine din Transilvania şi vine de la legenda în care, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus Hristos, caii au făcut o gălăgie de nedescris. Atunci, Fecioara i-ar fi blestemat să fie flămânzi incontinuu, în afară de o zi pe an, respectiv Paştele Cailor.

6. „În al nouălea cer” este o expresie folosită atunci când cineva este în culmea fericirii. Pe vremuri, oamenii credeau că lumea este împărţită pe mai multe trepte, iar al nouălea cer era destinat „preafericiţilor”.

Citește și August – Tradiții și obiceiuri

7. „Acarul Păun” este o expresie care înseamnă ţap ispăşitor. Expresia provine de la un personaj real, Ion Păun, care era acar (muncitor feroviar) şi care a fost găsit vinovat de ciocnirea a două trenuri, accident feroviar produs pe 4 iulie 1923 într-o gară din judeţul Buzău. În urma acestui accident au murit 66 de persoane, iar alte 105 au fost rănite, iar ancheta a scos la iveală că vinovat este acarul Păun, în ciuda faptului că responsabilitatea le aparţinea şefilor gării.

8. „Dacă tăceai filozof rămâneai” se referă la oamenii care au un aspect de persoane deştepte, dar când vorbesc spun platitudini. Expresia provine din lucrarea filozofului antic Boethius – „Mângâierile filozofiei”. Acesta a ajuns la închisoare pentru că a spus unele lucruri care nu au fost pe placul regelui.

9. “Vorbe de clacă” este o expresie folosită atunci când cineva vorbeşte inutil sau neserios. Originea expresiei vine de la micile adunări ce aveau loc pe vremuri între săteni, numite clacă. Aceştia se adunau şi se ajutau la muncă, iar în acest timp spuneau tot felul de snoave sau bârfe din sat.

10. “Muncă de Sisif” este o expresie folosită atunci când cineva are de îndeplinit o muncă inutilă. Sisif este regele care a fost pedepsit de Zeus să urce un deal din infern cu o stâncă uriaşă în spate. De fiecare dată când Sisif ajungea în vârf, stânca aluneca, iar regele trebuia să ia munca de la capăt.

Sursa:adevarul.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE