Rămâi conectat

Știri

DSP Alba: Utilizați prudent antibioticele pentru protejarea sănătății dumneavoastră

Publicat

în

Cu ocazia celebrării Zilei Europene a Informării despre Antibiotice 2018 (ZEIA), Compartimentul de Promovarea Sănătății din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Alba a organizat mai multe evenimente prin intermediul cărora s-au promovat mesaje precum ”Utilizați prudent antibioticele pentru protejarea sănătății dumneavoastră și a comunității” și ”Utilizarea improprie și abuzul de antibiotice ne expun pe toți riscurilor pentru sănătate”.

Astfel, Compartimentul de Promovare a Sănătății a realizat mai multe workshop-uri cu asistenții medicali comunitari, care au diseminat informațiile localnicilor din unitățile administrativ-teritoriale din care provin. De asemenea, personalul medical al DSP a organizat activități de educare, comunicare și informare în comunități, iar alte astfel de activități au avut loc în instituții de învățământ prin asistența medicală școlară. Totodată, reprezentanții DSP Alba au participat și la acțiuni inițiate de Direcțiile de Asistență Socială.

Oamenii au fost informați că utilizarea excesivă a antibioticelor ajută bacteria să devină rezistentă, anulând astfel eficiența tratamentului sau că infecțiile rezistente la antibiotice pot duce la spitalizări mai lungi și costuri medicale mai mari. Oamenilor li s-a transmis, de asemenea, că utilizarea antibioticelor când nu sunt necesare accelerează apariția rezistenței la aceste medicamente.

”Când bacteriile devin rezistente la antibiotice, infecțiile banale nu se vor mai putea trata. Antibioticele nu reprezintă întotdeauna soluția. Nu le utilizați dacă medicul nu le recomandă. Nu toate infecțiile pot fi tratate cu antibiotice”, au fost alte mesaje transmise.

*

Rezistența la antimicrobiene (RAM) continuă să amenințe eficiența tratamentelor împotriva infecțiilor cauzate de bacterii, paraziți, virusuri și fungi. Ca ilustrare a gravității fenomenului, în 2016, 490 000 persoane au dezvoltat la nivel global forme de tuberculoze  (TB) multi-rezistente la medicația uzuală, iar RAM începe să complice combaterea HIV și a malariei.

Costul îngrijirii medicale pentru pacienții infectați cu microbi rezistenți este semnificativ mai ridicat prin durata mai lungă a bolii, testărilor suplimentare și nevoii de a recurge la medicamente mai scumpe. În particular, rezistența la antibiotice (RAB) privește bacteriile și unele specii de fungi, constituind conținutul dominant al RAM. În contextul ZEIA, RAM va trimite aproape întotdeauna la RAB.

Sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a combate rezistența antimicrobiană  – “acest tsunami tăcut” (Cox D., 2015)  ce amenință sănătatea publică mondială – este ținta Zilei Europene a Informării despre Antibiotice (ZEIA) în fiecare 18 noiembrie.

Tema campaniei ZEIA 2018 “Situația în anul 2018 a rezistenței la antimicrobiene (RAM) în România și Europa”, readuce în fața celor interesați evoluția recentă a consumului de antibiotice (AB) și a rezistenței la antimicrobiene, adresându-se publicului larg cu sloganul: “Utilizați prudent antibioticele pentru  protejarea sănătății dumneavoastră și a comunității!                                    

În UE de-a lungul intervalului 2013-16 s-au semnalat încetarea creșterii rezistenței  bacteriei Klebsiella pneumoniae la majoritatea grupurilor antimicrobiene, dar și creșterea rezistenței la cefalosporine de generație a 3-a și la aminoglicozide, precum și a rezistenței combinate la fluorochinolone, cefalosporine de generația a 3-a și aminoglicozide a  Escherichia coli. În general scăderea rezistenței la meticilină a Staphylococcus aureus (MRSA) a continuat în 2016, multe țări rămânând însă la nivele înalte în privința rezistenței la antimicrobiene combinate. Rezistența la carbapeneme și rezistența combinată la mai multe grupuri antimicrobiene a rămas răspândită la Acinetobacter.

În privința informării publicului, conform Eurobarometrului din aprilie 2016, circa 1/3 dintre euro-respondenți (la fel ca în 2013) au utilizat în ultimele 12 luni antibiotice în formă orală, majoritatea femei și persoane mai puțin educate. Majoritatea au declarat că au obținut antibiotice pe rețetă. Aproximativ 1/3 s-au declarat informați despre utilizarea abuzivă a antibioticelor (un procent ceva mai scăzut decât în 2013).

*

În România 2013-16 rezistența combinată la cefalosporine generaţia a 3-a & fluorochinolone & aminoglicozide precum și la carbapeneme a Klebsiella p. s-a înrăutățit; se menține un euronivel mediu privind rezistența Escherichia c. la cefalosporinele de generația a 3-a, dar se involuează în privința  aminoglicozidelor, cefalosporinelor de generația a 3-a;  ne găsim în eurogrupa cea mai rea atât pentru MRSA cât și pentru rezistența combinată la fluorochinolone, aminoglicozide și carbapeneme a Acinobacter; în sfârșit Enterococcus f. involua în privința rezistenței la vancomicină.

Global, situația rezistenței la antibiotice – aflată deja pe un euro-nivel dintre cele mai rele – continuă să se degradeze.

*

În 2011-16 consumul total de AB în România se menține la nivel înalt în eurocontext, în principal din cauza subgrupei J01(incluzând penicilinele): + 1/3 față de media UE, cu o anumită scădere în 2016 față de 2015.

Diferențele regionale constatate în 2016 privind rezistența E. coli la fluorochinolone, respectiv la cefalosporine de generația a 3-a arăta că Bucureștiul se găsea în poziție defavorabilă față de Transilvania și Banat (T+B) sau Moldova. Pentru K. pneumoniae, statisticile din 2016 arătau că în T+B și București rezistența era cea mai ridicată la cefalosporine de generația a 3-a, fluorochinolone și carbapeneme, iar în privința MDR ordinea severității era T+B, Moldova și București. În privința S. aureus, atât MRSA cât și rezistența la rifampicină în T+B depășea Bucureștiul și Moldova, cu valori mai ridicate MRSA peste tot.

Ultimul sondaj (2016) sugera scăderea consumului de antibiotice, dar – în ciuda unui mic progres – menținerea într-o europoziție defavorabilă în privința procurării AB exclusiv pe reteță medicală.

*

Situația schițată mai sus arată de ce eforturile pentru înrădăcinarea în conștiința publică a consumului rațional de antibiotice (numai pe rețetă) trebuie intensificate – ca factor important pe termen mediu (primele progrese încep să apară) pentru corectarea situației defavorabile RAM în țara noastră.

Biroul de presă al DSP Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România

Publicat

în

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România

Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Un eveniment ce a reprezentat un moment esenţial pentru anul istoric 1918, care a culminat cu Marea Unire a tuturor românilor de la 1 decembrie. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Evenimentele premergătoare unirii

Prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice : « românismul » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și «moldovenismul» susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai «Țarului tuturor Rusiilor», de ceilalți. Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă concretizarea și biruința mișcării « româniste » din acest ținut.

În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.

Unirea

Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:

1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;

5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
12. Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare).

Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Urmări

Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale « terorii roșii » dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea.

În acest răstimp Basarabia a primit, conform datelor « Oficiului internațional pentru refugiați al Societății Națiunilor » întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea simpli civili (printre care meșteșugari sau mici prăvălieri evrei, credincioși pravoslavnici, simpli țărani ucraineni) care-și riscau viața trecând Nistrul înot sau pe ghiață sub gloanțele grănicerilor ruși (uneori și români). Dintre acești refugiați, socotiți indiferențiat « reacționari » sau « contra-revoluționari » de autoritățile sovietice, toți cei care se mai aflau în Basarabia în vara anului 1940, când Armata Roșie a ocupat țara, au fost deportați în Siberia.

Sursa:timpul.md


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

„Despre competiție”, o nouă activitate în cadrul proiectului Biblioterapia, astăzi, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Publicat

în

„Despre competiție” cu psihoterapeutul Cosmin Bara, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba organizează marți, 26 martie 2024, o nouă activitate în cadrul proiectului 3.30 Biblioterapia.

Activitatea va avea loc la sala de lectură a bibliotecii județene, de la ora 17:00, și se va desfășura sub forma unui atelier de psihologie și psihoterapie aplicată. Tema propusă de psihoterapeutul Cosmin Bara este „Despre competiție”.
„Competiția este o parte integrantă a vieții noastre, o forță care ne împinge să ne depășim limitele, să ne îmbunătățim și să evoluăm. Însă, în același timp, poate fi și o sursă de stres, anxietate și tensiune în viețile noastre.
Din perspectiva psihoterapeutică, competiția poate fi definită ca un proces în care indivizii se angajează într-o luptă pentru obținerea unor resurse limitate sau pentru atingerea unor obiective personale sau sociale. Această luptă poate fi manifestată în diferite contexte, cum ar fi mediul profesional, educațional, social sau personal.
Acum vă întreb: Ce sentimente vă inspiră competiția? Gândiți-vă la familie, fotbal, job la orice relație în care dumneavoastră sunteți în competiție.
Dacă vă stăruie mintea la teama de a pierde și te bucuri doar atunci când câștigi, iar această bucurie dispare în timp ce pregătești următorul eveniment atunci competiția te blochează pe o frecvență joasă.”, transmite psihoterapeutul Cosmin Bara.
Pe lângă informațiile de interes pe tema dată, bibliotecara Luiza Pop va prezenta câteva lucrări din domeniu, cărți care se află în colecția de carte de specialitate a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba și care pot fi consultate la sala de lectură sau împrumutate la domiciliu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

26 martie: În 1881, Domnitorul Carol I al Principatelor Române a fost proclamat primul rege al României

Publicat

în

În 1881, pe 26 martie, Carol I al Principatelor Române a fost proclamat primul rege al României

Majestatea Sa Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie, 1914,Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și, apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza.

Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independența țării, căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia și a pus bazele unei dinastii. A construit în munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc, România a câștigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.

După exilarea lui Alexandru Ioan Cuza țara era în plin haos. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele principate fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseseră unirea principatelor Moldovei și Țării Românești, iar acum țara risca să ajungă la dizolvarea acestei uniri. Tânărul Carol a trebuit să călătorească incognito (pe traseu a fost nevoit să apeleze la experiența dobândită de Brătianu și Rosetti pe parcursul revoluției pașoptiste; astfel el, practic, s-a deghizat), sub numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta Düsseldorf – Bonn – Freiburg – Zürich – Viena – Budapesta, datorită conflictului care exista între țara sa și Imperiul Austriac. Nici chiar în țara sa de origine nu era bine văzută această preluare a scaunului Principatelor, fapt afirmat de cancelarul Bismarck (care l-a avertizat mai mult sau mai puțin amical că va fi nevoit să sărute „papucul Sultanului”, fapt în sine care a fost ocolit de Carol și de predecesorul acestuia). După ce a pășit pe teritoriul țării, punând prima dată piciorul pe pamânt românesc în localitatea Drobeta Turnu-Severin (prima casă în care a intrat fiind actualmente bibliotecă), Brătianu l-a însoțit mai departe cu trăsura până la podul Mogoșoaiei. Traseul prin țară, de le Drobeta Turnu-Severin la București, a cuprins orașele Horezu,Râmnicu-Vâlcea, Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, vechiul drum al țării, păstrat mai târziu în memorie drept „Drumul lui Carol”.

Pe 10 mai 1866, Carol a intrat în București. Vestea sosirii sale fusese transmisă prin telegraf și a fost întâmpinat de o mulțime entuziastă de oameni, dornici să cunoască noul conducător. La Băneasa i s-a înmânat cheia orașului. Și-a rostit jurământul în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile și integritatea teritorială”.

Domnia lui Carol I a început, de fapt, în aprilie 1866, odată cu intrarea sa în țară. Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României. A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu Regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce țara până la proclamarea Republicii Populare Române în 1947. Cei 48 de ani de domnie a lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese a României în plan economic, social, administrativ, politic, cultural. Sistemul de guvernare stabilit prin Constituţia din 1866 a introdus în ţara noastră regimul monarhiei constituţionale, care a evoluat pe o linie democratică.

Sursa:romaniaistorica.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba