Cum şi-a dublat satul Cheia (comuna Râmeţ) numărul de locuitori…

Adăugat la Administrație, Știri

Una dintre cele 13 localități componente ale comunei Râmeț este satul Cheia, un cătun aflat în partea de sud-vest a comunei, a cărei denumire provine de la faptul că este înconjurat de 4 chei: Cheile Geogelului în partea de nord-vest, Cheile Râmețului în partea de sud-est, Cheile Piatra Bălții și Cheile Pravului în partea de sud-vest. Pe cât este de frumoasă zonă, pe atât este de greu accesibilă. Aflată între atâtea frumuseți ale naturii, accesul obișnuit în această localitate se face pe jos din satul Brădești, situat pe marginea DJ 107 I, pe o potecă prin pădure ce urmează firul apei la vale, în aproximativ 45 de minute.

Cei care iubesc muntele și se încumetă să ajungă în acest sat înconjurat de chei, alături de peisajul minunat, acum întâlnesc aici urmele unui fost sat dezvoltat în urmă cu câteva zeci de ani: multe locuințe și anexe părăsite sau putrezite, o biserică, o fostă școală primară care a funcționat de prin 1930 până prin anii 1970, dar și câteva gospodării în care mai trăiesc câțiva oameni.
Dacă la recensământul din 2011 această localitate era înregistrată cu doar patru locuitori – 2 bărbați și două femei, populația satului a suferit o creștere spectaculoasă în urmă cu doi ani: și-a dublat numărul de locuitori în urma stabilirii unei familii cu doi copii din București, care au dorit să lase zbuciumul capitalei, să se trezească dimineața și să bea cafea privind Cheile Râmețului din pridvor. satul Cheia - comuna RimetiGabriel Suliman, de 32 de ani, licențiat în psihologie, ne-a declarat că i-a plăcut atât de mult acest sat vizitat pentru prima oară în 2012 încât a luat o decizie radicală împreună cu soția: să vândă tot ce au agonisit până atunci și să se stabilească împreună cu cei doi copii în acest cătun, în care toate construcțiile sătenilor erau acoperite cu paie. În august 2013 a revenit singur ca să își cumpere un teren pe care să-și amenajeze o casă și a obținut găzduire provizorie în fosta școală primară din sat, desființată din lipsă de copii, clădire aflată în grija Clubului Montan Apuseni – un ONG din Cluj-Napoca. În noiembrie 2013, acesta s-a stabilit definitiv împreună cu familia, iar de atunci muncește permanent ca să își realizeze visele: să locuiască în mijlocul unei zone deosebit de frumoase, într-o casă acoperită cu paie, să crească animale și să cultive plante ce să-i asigure hrană, iar cea mai mare dorință este de a realiza un muzeu în aer liber, cu case și șure specifice zonei, pe care să le închirieze turiștilor. Între timp, și-a achiziționat peste un hectar de pământ de la proprietari. Acum locuiește în continuare în clădirea școlii, din care se va muta atunci când va finaliza de recondiționat una din cele două locuințe vechi cumpărate, ambele de peste 100 de ani. Totodată, a mai achiziționat din zonă încă două șure vechi acoperite cu paie pe care trebuie să le refacă, una o va păstra ca muzeu, iar cealaltă o va folosi pentru animale: în prezent are o iapă gestantă, găini, câini, iar pe viitor ar vrea să îngrijească și alte animale.

„Chiar dacă intenționez să depun un proiect prin care să accesez fonduri europene pentru ecoturism – deși este mult de alergat pentru aprobarea documentației, iar birocrația noastră este renumită – nu mă interesează să trăiesc din turism. Ceea ce se vede acum este doar vârful de aisberg, intenționez să cresc animale pentru asigurarea hranei, să am găini pentru ouă și carne, să țin capre pentru lapte, am un cal pe care îl folosesc pentru transport. Am plantat anul trecut pomi tineri care au început să crească, aș dori să fac o livadă de nuci împrejurul casei. Nu îmi plac gardurile, curtea mea este deschisă oricând pentru cei care vor să vină în vizită la mine, sper să le pot oferi cât mai curând și cazare”.

De când s-a stabilit în sat, Gabi a început lucrul la viitoarea gospodărie: a amenajat cât mai confortabil clădirea școlii în care locuiește, a plantat legume în grădină, a făcut în jurul curții un gard care să oprească animalele ce pasc de voie prin sat, a construit un beci izolat termic, îngropat pe jumătate în pământ în care să păstreze alimentele, a adus apă pe o conductă de la un izvor din apropiere, iar pentru că nu are curent electric vrea să-și amenajeze pe cursul apei o mică centrală. Dar cel mai mare efort pe care îl depune în continuare este pentru recondiționarea caselor și șurelor tradiționale, în acest sens cerând ajutorul unor meseriași din zonă ce cunosc tehnica acoperirii cu paie. În această vară va mai primi ajutor în amenajarea construcțiilor și de la niște tineri voluntari din Belgia care vor veni la începutul lunii iulie în sat.
Dar tot ce muncise într-un an și jumătate era să se ducă pe apa sâmbetei în urmă cu o lună și jumătate, în cea de-a doua zi de Paște, când locuința lui a scăpat ca prin urechile acului de un incendiu care a cuprins o mare parte din vegetația satului și a ajuns până lângă casele acoperite de paie. Pentru că pompierii au venit cu multă întârziere din cauza accesului greu în sat, el a fost nevoit să se lupte cu focul și să-și păzească ceea ce agonisise și recondiționase cu multă trudă, reușind până la urmă să salveze casele de la prăpăd.

La momentul întâlnirii cu Gabriel, acesta era singur acasă deoarece soția Cristina și cei doi copii erau plecați la rude: Alisa de 4 ani și David, băiatul de 8 ani care urmează un program școlar acasă, fiind învățat de masa sa, specializată în pedagogia Waldorf. Din păcate, aceștia nu au alți copii cu care să se joace, pentru că în sat mai locuiesc doar 4 oameni.
După ce m-am familiarizat destul de bine cu satul Cheia din relatările lui Gabriel, am revenit în satul Brădești, un alt sat al comunei Râmeț în pericol de părăsire, rămas cu aproximativ 10 familii, după cum a precizat o localnică de aici. Chiar dacă este așezat lângă drumul care vine din Ponor și duce spre centrul comunei, iar apoi spre orașul Aiud, aflat la aproape 30 de km, în acest sat rămas fără școală se adună oameni mai mulți doar duminica, atunci când vin creștinii din satele Valea Poienii și Florești la biserica din sat, în cele trei localități ale comunei Râmeț fiind înregistrați doar 99 de persoane cu domiciliul stabil, la recensământul din 2011.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Completează termenul lipsă