Rămâi conectat

Știri

Cum se obțin subvențiile în acest an

Publicat

în

De anul trecut a intrat în vigoare noua Politică Agricolă Comună ceea ce a adus multe schimbări în acest sector. Unele dintre cele mai importante modificări au avut loc la nivelul subvențiilor. Astfel, din acest an agricultorii vor accesa mai ușor subvențiile, care vor fi mai mari față de anii precedenți.

Anul 2015 a venit cu multe modificări pentru agricultorii români. Pe de-o parte a fost schimbat Guvernul ceea ce a dus la sosirea unei noi echipe la cârma Ministerului Agriculturii, iar pe de altă parte a fost introdusă noua Politică Agricolă Comună (PAC) prin care se urmărește susținerea fermierilor prin mai multe pârghii.
Un exemplu este acordarea subvențiilor. Dacă până anul trecut, agricultorii care dețineau suprafețe agricole erau subvenționați din fonduri europene prin două plăți ce însumau circa 160 de euro/hectar, acum acest ajutor se acordă prin mai multe măsuri ce depășesc 200 de euro/hectar.

Din 2015, subvenția pe suprafață este alcătuită din mai multe plăți. Două s-au păstrat din anii precedenți. Prima este schema de „plată unică pe suprafață“. Sprijinul constă în acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, plătibilă anual și decuplată de producție. Pentru a beneficia de această plată, fermierii trebuie să respecte și să depună cererea de plată cu date corecte și complete, împreună cu toate documentele solicitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA) și să respecte normele de eco-condiționalitate. Cuantumul subvenției este de 77,42 euro pe hectar și este acordat în intervalul 1 decembrie – 30 iunie.

A doua modalitate de plată este sub formă de „Ajutor Național Trazitoriu“(ANT). Acesta reprezintă sume suplimentare care se acordă din bugetul național pentru fermierii din sectoarul vegetal și cel zootehnic. Sprijinul din bugetul național exista și în anii precedenți. Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea plăților aferente anului 2013. Cuantumul acestui sprijin este de 14 euro pe hectar.

Plăți noi

Politica Agricolă Comună adoptată în 2015 a adus noi plăți. Astfel, în structura subvenției pe suprafață au mai fost adăugate câteva plăți. Una dintre ele este „plata redistributivă“. Aceasta se acordă o singură dată pe an și este decuplată de producție. Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care au creat condiţii artificiale pentru a beneficia de sprijin, respectiv care și-au împărțit exploatațiile după 18 octombrie 2011, doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă, sau fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul împărțirii respective.

Plata redistributivă se acordă pentru primele 30 de hectare, indiferent de mărimea exploatației și se alocă gradual, pe două nivele – pentru primele cinci hectare cuantumul este de cinci euro pe hectar și pentru restul de 25 hectare cuantumul este de 46,75 euro/hectar.

O altă plată este cea pentru practici agricole benefice pentru mediu, denumită și „plata pentru înverzire“. Astfel, se dorește diversificarea culturilor – prin existența a două producții diferite pe exploatațiile pentru cei care dețin teren arabil între 10 și 30 de hectare sau existența a trei culturi diferite pe exploatațiile, pentru cei care dețin peste 30 de hectare de teren arabil. Totodată, se cere menţinerea pajiștilor permanente existente la nivel național. Pentru obținerea sprijinului pentru înverzire este necesară prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă – se aplică exploatațiilor care dețin peste 15 hectare de teren arabil. Fermierii trebuie să se asigure de faptul că cel puţin 5% din terenul arabil al exploatației este acoperit cu una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Cuantumul plății pentru înverzire se ridică la 53,90 euro pe hectar.

Citeste si Ministrul Agriculturii: Plata integrală a subvențiilor pe suprafață va începe din februarie

În același timp, mai există și „plata pentru tinerii fermieri“. Aceasta presupune acordarea unei plăți anuale pentru fermierii, cu vârsta de până în 40 de ani, care se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şef al fermei sau care s-au stabilit deja în cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă. Cuantumul plății este de 29,77 euro la hectar.

La toate acestea se adaugă și acele „scheme cuplate“, cum este cazul culturii de soia unde avem de exemplu un sprijin de 325 de euro pe hectar, iar la lucerna de 55 de euro pe hectar. Sectoarele şi producțiile vizate sunt următoarele: culturi proteice, leguminoase pentru boabe, cânepă, orez, semințe,hamei, sfeclă de zahăr, fructe și legume, lapte, carne de oaie și capră, carne de vită și mânzat, viermi de mătase schema simplificată pentru mici fermieri.

În ceea ce privește micii agricultori, aceștia pot beneficia de un alt sprijin. Prin „schema pentru micii fermieri“, agricultorul primește un cuantum al plăților directe egal cu valoarea totală a plăților la care fermierul are dreptul în fiecare an (plata unică pe suprafață, ANT, plata redistributivă, plata pentru înverzire și, după caz, plata pentru tinerii fermieri și sprijinul cuplat), dar nu mai mult de 1.250 euro. Pe durata participării la schemă, micii fermieri sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu și nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de eco-condiționalitate. Mai mult, fermierii își pot păstra cel puţin un număr de hectare eligibile care corespunde numărului de hectare declarate în 2015.

Condiții generale pentru accesarea subvențiilor

Pentru obținerea acestor plăți, fermierii trebuie să îndeplinească câteva condiții generale. Astfel, plata pe suprafață va fi acordată doar fermierilor activi, persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatația și care desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă. Noile reglementări exclude subvenționarea deținătorilor de terenuri agricole fără legături cu activitate agricolă. Astfel, nu mai sunt eligibile pentru plată aeroporturi, societăți de cale ferată, cluburi de golf, penitenciare sau Regia Națională a Pădurilor.

În cazul beneficiarilor care, în anul anterior de plată, au primit plăți directe ce depășesc cuantumul de 5.000 euro și se regăsesc pe lista excluderilor de la plată, aceștia pot deveni fermieri activi dacă dovedesc că activitatea agricolă desfășurată în exploatația lor reprezintă principala lor activitate, astfel: cuantumul anual al plăților directe este cel puțin 5% din veniturile sale totale obținute din activități neagricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, sau veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activitățile agricole reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale obținute în cel mai recent an fiscal. 53,90 euro pe hectar reprezintă cuantumul plății pentru înverzire

Simplificarea procedurilor

În ceea ce privește condițiile de accesare a subvențiilor, Ministerul Agriculturii vrea să simplifice procedurile de aceea, săptămâna trecută, pe site-ul instituției a fost publicat un ordin privind modificarea și completarea criteriilor de eligibilitate. Acesta ar putea aduce o serie de schimbări privind actele necesare accesării subvenţiilor, contractele de arendă, suprapunerile suprafeţelor declarate, controalele încrucişate preliminare, precum şi subvenţiile pentru pajiști permanente.

În documentul publicat, o primă modificare se referă la dovada utilizării terenului: Documentele care fac dovada utilizării terenului şi care atestă că terenul este la dispoziția fermierului sunt:

a) adeverinţa conform înscrisurilor din Registrul Agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează pe baza modelului-cadru prevăzut;
b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune a suprafeței agricole, încheiat între fermier și unitățile administrativ teritoriale, după caz;
c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeței agricole, încheiat între fermier si Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz;
Actele care trebuie depuse de fermierii care vor să beneficieze de subvenţii în 2016 sunt:
-copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/pașaport
-dovada deţinerii unui cont bancar activ
-procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică imputernicește o persoană pentru depunerea cererii unice de plata în numele său sau pentru a-l reprezenta în relatia cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură.

Subvențiile au întârziat în 2015

În condițiile în care implementarea noilor condiții impuse de Politica Agricolă Comună ar fi însemnat ca subvețiile să ajungă mai repede la fermieri, din păcate, acestea au întârziat. Într-un interviu acordat pentru Capital, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii a declarat că vina este a Agenției de Plăți pentru că nu a reușit să implementeze în timp util noile condiții. Astfel, la sfârșitul anului trecut a fost achitat un avans pentru plățile pe suprafață de 255 de milioane de euro în total, ceea ce a însemnat circa 53 de euro/hectar. Dintr-un million de beneficiari, 700.000 erau pe liste și circa 602.000 au primit avansul. Irimescu a mai spus că restul plăților pentru subven­ții vor fi acordate din luna martie.

Sursa.capital.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba