”Era cea mai efervescentă staţiune, mai ales că aici nu se prea aplica regula dictatorilor de a fi închise toate localurile la ora 22”, adaugă istoricul. Distracţia era garantată şi de faptul că toate vedetele vremii se mutau pe plajă odată cu vara. ”Erau spectacole de revistă, de cabaret, discoteci (discoteca Ring), iar la restaurante erau formaţii care cântau „live” seară de seară. Se făceau proiecţii de film în aer liber. Nu existau, însă, cluburi de fiţe”, punctează el.Istoricul spune că atractivitatea litoralului românesc era dată şi de faptul că românii aveau şansa de a găsi, la restaurantele hotelurilor, delicatese care nu existau în magazine: salam de Sibiu, Pepsi, bere străină, fripturi, ţigări Kent, etc. În plus, ei putea cumpăra de la străini produse care nu se găseau în ţară, deşi pentru asta riscau cam mult, deţinerea de valută fiind considerată ilegală la acea vreme. Singurul inconvenient al concediului la mare era drumul până acolo, care se făcea, în mare majoritate a cazurilor, cu trenul. Motivul – erau extrem de puţini cei care aveau o maşină, iar chiar dacă aveau, combustibilul era raţionalizat, aşa că un drum cu maşina la mare era, practic, ceva aproape imposibil.

Perioada de glorie a excursiile tematice şi a expediţiilor.