Rămâi conectat

Știri

Concertele anului 2017 în România

Publicat

în

2017 se anunță a fi un an bogat în evenimente. Depeche Mode, Deep Purple, Pink Martini, Evanescence sunt doar câțiva dintre artiștii care vor ajunge în România în acest an. Până în prezent, 21 de concerte şi festivaluri au fost confirmate de promoterii români.

Tarja Turunen, care a devenit cunoscută ca solistă a grupului Nightwish, va concerta la Timişoara şi Bucureşti, pe 2, respectiv 3 februarie, iar biletele pentru cele două evenimente au fost puse în vânzare, la preţuri cuprinse între 100 şi 390 de lei.

Pe 8 martie, pianistul Richard Clayderman va fi acompaniat pe scena Sălii Palatului de nu mai puţin de 100 de instrumentişti, membri ai Orchestrei Simfonice Bucureşti, într-un concert dedicate Zilei Femeii. Biletele au preţuri ce variază de la 99 la 350 de lei. Artistul va concerta în alte patru oraşe din ţară, în perioada 6 – 10 martie: Timişoara (Sala Sporturilor „Olimpia”, 6 martie), Târgu-Mureş (Sala Sporturilor, 7 martie), Constanţa (Sala Sporturilor, 9 martie) şi Galaţi (Sala Sporturilor „Dunărea”, 10 martie).

Formaţiile heavy metal Accept, Sabaton şi Twilight Force concertează la Arenele Romane din Bucureşti, în cort încălzit, pe 11 martie, iar biletele au preţuri cuprinse între 95 şi 155 de lei.

Grupul Postmodern Jukebox, celebru pentru reinterpretări jazz şi soul ale unor hituri pop contemporane, revine în România, cu un concert care va avea loc la Sala Palatului din Bucureşti, pe 29 martie. Biletele au preţuri cuprinse între 120 şi 750 de lei.

Cantautorul italian Amedeo Minghi şi interpretul roman Gabriel Cotabiţă vor susţine anul viitor un concert comun pe scena Sălii Palatului, pe 4 aprilie. Preţul biletelor variază de la 80 la 240 de lei.

Trupa rock finlandeză Apocalyptica va susţine la Sala Palatului din Bucureşti, pe 6 aprilie, un concert inclus într-un turneu ce marchează împlinirea a 20 de ani de la lansarea albumului său de debut, „Plays Metallica by 4 cellos”, pe care îl va interpreta integral, alături de coveruri ale pieselor „Battery”, „Nothing Else Matters şi „Seek and Destroy”. Biletele au preţuri pornind de la 89 de lei.

Orchestra Pink Martini revine la Sala Palatului din Bucureşti, pe 20 aprilie, cu un concert ce va îmbina influenţe variate, de la cuban-jazz şi muzică de cameră până la marşuri braziliene şi soundtrack de film noir. Biletele sunt disponibile la preţurile de 120 lei, 145 lei, 190 lei, 220 lei şi 280 lei.

Interpretul american de jazz Gregory Porter va concerta în premieră la Sala Palatului din Bucureşti, pe 24 aprilie, prilej cu care îşi va promova cel mai recent album al său, ”Take me to the Alley”, apărut în 2016. Biletele au fost puse în vânzare şi au preţuri cuprinse între 108 şi 198 de lei.

Cântăreaţa cubaneză Omara Portuondo, membră a grupului Buena Vista Social Club, deţinătoare a unui premiu Grammy şi ambasador artistic al ţării sale, va susţine un concert în România, la Sala Palatului din Bucureşti, pe 25 aprilie. Biletele au fost puse deja în vânzare, la preţuri cuprinse între 65 lei şi 300 lei.

Cântăreaţa italiană Gianna Nannini va reveni la Bucureşti după opt ani de la primul său spectacol în România, pe 27 aprilie, la Sala Palatului, unde artista va susţine un concert de trei ore în cadrul turneului intitulat ”History tour live”, în care va interpreta cele mai populare piese ale sale de pe toate cele 26 de albume pe care le-a lansat de-a lungul anilor. Biletele au preţuri împărţite în şase categorii, în funcţie de distanţa faţă de scenă – 95 lei, 120 lei, 175 lei, 200 lei, 225 lei şi 275 lei.

Grupul britanic Deep Purple va concerta, pe 13 mai, în parcarea complexului Romexpo din Bucureşti, în cadrul turneului “The Long Goodbye”, prin care va promova cel mai nou album, ”inFinite”. Biletele sunt puse în vânzare la preţuri de 130 de lei (gazon B), 190 de lei (gazon A), 270 de lei (golden Ring) şi 350 de lei (tribună).

Chitaristul american Al Di Meola va susţine un concert la Sala Palatului din Bucureşti pe 20 mai, în care va interpreta compoziţii noi şi piese marca ”Piazzolla & Lennon-McCartney” şi pentru care biletele au preţuri de la 59 la 629 de lei.

Tenorul italian Andrea Bocelli va reveni în România în vara anului 2017, cu două concerte ce vor avea loc în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, pe 22 iunie, şi pe stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, pe 25 iunie, unde va prezenta atât repertoriul său de operă, cât şi interpretări ale unor piese celebre aparţinând altor genuri muzicale. Biletele la concertul din Capoitală au preţuri pornind de la 250 la 950 de lei. Pentru concertul care va avea loc pe stadionul Cluj Arena, ele costă de la 145 la 675 de lei.

În zilele de 24 şi 25 iunie, la Arenele Romane, va avea loc festivalul Metalhead Meeting, iar primele nume anunţate sunt Sepultura, Behemoth şi Bucovina. Biletele au preţuri pornind de la 150 de lei.

Formaţia americană goth-rock Evanescence va concerta la Arenele Romane din Bucureşti pe 29 iunie, iar biletele la preţuri speciale – de la 140 la 250 de lei – au fost puse în vânzare.

Cea de-a 21-a ediţie a Gărâna Jazz Festival va avea loc între 6 şi 9 iulie, în Poiana Lupului din Munţii Semenic, judeţul Caraş-Severin, iar cu această ocazie va fi lansat, la Bucureşti, Timişoara si Cluj, un album care cuprinde 214 fotografii realizate de Horaţiu şi Mihai Şovăială.

Festivalul Electric Castle va avea loc în perioada 12 – 16 iulie, la Castelul Banffy (Cluj), iar abonamentele costă 499 de lei. ALT-J, Moderat, Architects şi Etherwood sunt câteva dintre numele anunţate până în prezent.

Formaţia Depeche Mode va concerta pe 23 iulie la Cluj-Napoca, în cadrul turneului European ”Global Spirit Tour”, care va începe în luna mai, la Stockholm. Biletele au preţuri curpinse între 117 şi 436,5 de lei, la care se adaugă comisionul de ticketing. Acesta va fi al treilea show pe care britanicii îl vor susţine în România, după ce primele două – 2006 şi 2013 – au avut loc la Bucureşti.

Festivalul Untold de la Cluj-Napoca va avea loc anul acesta între 3 şi 6 august, în timp ce Summer Well de pe domeniul Ştirbey va avea loc în perioada 12 – 13 august. Organizatorii nu au anunţat încă alte detalii.

Cea de-a 23-a ediţie a Festivalului ”George Enescu” va avea loc în perioada 2 – 24 septembrie 2017, iar între invitaţi se numără tenorul Jonas Kaufmann şi pianistul Lang Lang. Viitoarea ediţie a evenimentului va avea ca temă ”lumina” – care permite publicului să descopere perspective şi să găsească sensuri noi. În deschidere va fi prezentată opera ”Oedipe” a lui George Enescu, în interpretarea London Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski – director artistic al festivalului -, al cărui director multimedia este regizoarea Carmen Lidia Vidu. Peste 80 de evenimente şi mai multe de 3.000 de artişti vor face parte din evenimentul care se va desfăşura la Bucureşti şi în alte şapte oraşe din România – Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Bacău, Ploieşti şi Sibiu.

Sursa:Digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba