Știri
Cetatea dacică de la Căpâlna, județul Alba, una dintre cele şase cetăţi din Munţii Orăştiei: Face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO
Cetatea dacică de la Căpâlna, judeţul Alba este una dintre cele şase cetăţi din complexul de apărare din Munţii Orăştiei.
Cetatea de la Căpâlna se află în comuna Săsciori, satul Căpâlna, judeţul Alba, în apropierea Sebeşului. Este situată la 650 de metri altitudine, pe Dealul Gărgălău din Munţii Orăştiei. De aici, are o poziţie dominantă asupra Văii Sebeşului.
Acest obiectiv este o cetate dacică ce face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO, fiind una dintre cele şase cetăţi din Munţii Orăştiei, ce serveau la apărarea împotriva invaziei romane. Cetatea de la Căpâlna se află în comuna Săsciori, satul Căpâlna, judeţul Alba, în apropierea Sebeşului. Este situată la 650 de metri altitudine, pe Dealul Gărgălău din Munţii Orăştiei. De aici, are o poziţie dominantă asupra Văii Sebeşului.
Cetatea a fost explorată între anii 1982 – 1983. Ca şi celelalte cetăţi ridicate de căci, ei au folosit relieful ca avantaj împotriva atacatorilor. Cel mai probabil a fost construită în timpul domniei lui Burebista şi era rezidenţa unui nobil dac. Nu era o cetate foarte bine păzită şi fortificată şi de aceea, viaţa ei a fost scurtă, romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări.
Cetatea era legată de restul înălţimilor cu o şa îngustă, pe care dacii au barat-o cu şanţ (larg la gură de 5 şi adânc de 1 m), val semilunar (lat la bază de 11 şi înalt de 1 m) cu şanţ interior (larg la gură de 3,50 şi adânc de 0,50 m), val semilunar (lat la bază de 6 şi înalt de 1,50 m) cu şanţ interior (larg la gură de 2,50 şi adânc de numai 0,40 m) şi o palisadă. Era apărată de un turn-locuinţă pătrat, aflat în faţa şeii, de la care porneşte zidul de incintă. Zidul de incintă era inegal ca grosime, de la 1.50 la 2.50 m şi se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Tehnica în care a fost construit zidul era murus dacicus.
Perimetrul cetăţii măsoară 280 m. În interiorul cetăţii existau mai multe construcţii: un turn de veghe din lemn, o construcţie cu pereţi din lemn şi bază de piatră lângă turnul locuinţă, o scară cu bază de piatră, un canal şi mai multe barăci de lemn. Dar singura construcție ale cărei urme rămân distincte și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință. Intrarea principală în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S.
Descoperirile arheologice din acestă incintă sunt unelte de fier, obiecte de podoabă din fier, argint şi bronz, vase de bronz, monede romane republicane şi imperiale, ceramică lucrată cu mâna şi la roată, inclusiv pictată cu motive geometrice. De aici a fost furat setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 şi depus la Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Accesul catre cetate se poate face pe DN 67C (Transalpina) dinspre Sebeş până în satul Căpâlna, iar de aici trebuie urmărit indicatorul spre cetate. Urmează un urcuş prin pădure de vreo doi kilometri.
romania-redescoperita.ro
Știri
Garda Apulum și Garda Cetății își reiau spectacolele, din 1 mai, în Cetatea Alba Carolina
Deschiderea oficială a sezonului turistic, în Cetatea Alba Carolina
Mii de oameni vin, în fiecare an, în Cetatea Alba Carolina, special pentru spectacolele de reenactment istoric. Alte zeci de mii vin și pentru aceste show-uri susținute de Garda Apulum și Garda Cetății, unice în România.
Alba Iulia este gata să-i primească și în acest an, cu o ofertă turistică remarcabilă: concerte, festivaluri, evenimente memorabile.
Începând din 1 mai, odată cu deschiderea oficială a sezonului turistic în Cetate, se reiau și spectacolele de reconstituire istorică antică și schimbul de gardă, atât de așteptate de public.
Tobele vor răsuna din nou în Cetate și copitele cailor vor lovi iar piatra. Garda Cetății este pregătită să ofere și în acest an publicului, turiști și albaiulieni, unul dintre momentele magnetice ale fiecărui sfârșit de săptămână. Sâmbăta și duminica, la 12 fix, Garda Cetății își va face, din nou, rondul obișnuit, de la Poarta a III-a la Poarta a IV-a, într-un ritual devenit deja simbol pentru Alba Iulia. Prima „ieșire” din acest an a Gărzii Cetății, cu arsenalul complet, cai, uniforme, tobe, puști și drapele, va avea loc chiar pe 1 mai.
„Alba Iulia și-a construit, de-a lungul ultimilor ani, o imagine unică în zona turismului cultural și istoric. Spectacolele de reenactment sau defilarea Gărzii Cetății sunt doar partea foarte vizibilă a acestei imagini mari. E absolut normal, e obligația noastră și angajamentul nostru față de oraș și turiști, să le menținem în calendarul de evenimente și să le promovăm ca atare. Vă invit să vă bucurați de ele și în acest nou sezon turistic, ce stă să înceapă”, spune Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia.
Ave, Apulum!
Strigătele de luptă ale „Gărzii Romane”- Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum, ale gladiatorilor din Ludus Apulensis, ale războinicilor daci din trupa Lupii Apoulonului, dar și dansurile Magna Nemesis se vor auzi și vedea, la rândul lor, în Cetatea Alba Carolina în această vară.
Spectacolele săptămânale vor avea loc în zona Porții a IV-a a Cetății, iar primul show este programat pentru 1 mai, la ora 18.00. Totul va culmina cu ediția a XI-a a Festivalului Roman Apulum, marcă înregistrată a Municipiului Alba Iulia și unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din Europa. Festivalul este programat în acest an în perioada 15-18 august.
Liviu Zgârciu, reprezentantul Asociației Culturale pentru Istorie Vie și, în același timp, coordonatorul reenactorilor din trupele antice declară: „De la 1 mai, Garda Apulum reîncepe sezonul reprezentațiilor de reenactment antic. Astfel, legionarii romani, războinicii daci, gladiatorii și frumoasele dansatoare vor putea fi văzuți de publicul larg, în fiecare vineri, în fața Porții a IV-a a Cetății Alba Carolina. De precizat că sezonul care stă să înceapă este al XI-lea de când voluntarii albaiulieni realizează acest spectacol, adevărate lecții de istorie vie, în care este promovat patrimoniul antic al orașului Alba Iulia.”.
Știri
Autorizație de construcție pentru indroducerea gazului în comuna Pianu
Pianu: Autorizație de construcție pentru indroducerea gazului
Autorizația de construcție pentru înființarea unui sistem de distribuție rețele de gaze naturale în localitățile Pianu de Jos, Pianu de Sus și Strungari a fost eliberată.
Anunțul a fost făcut de primarul comunei Pianu, Marin Petruse.
Proiectul „Înființare sistem inteligent de distribuție de gaze naturale în comuna Pianu, județul Alba” și-a găsit recent concesionar, iar pienarii – numărați în prima etapă cu 1.039 de branșamente – sunt acum mult mai aproape de visul lor de decenii: acela de a beneficia și ei, ca aproape toată lumea, de gazul metan.
Proiectul este finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.
Edilul Pianului apreciază că introducerea gazului în comună este cea mai importantă realizare din toată cariera sa de primar, de 24 de ani.
Știri
Start pentru realizarea unui pod nou peste râul Arieș, la Câmpeni
Realizarea unui pod nou peste râul Arieș, la Câmpeni: Start al lucrărilor
Au început lucrările la noul pod care va fi amplasat în amonte de Podul Ferdinand din Câmpeni.
Anunțul a fost făcut de primarul orașului Câmpeni, Cristian Dan Pașca.
Proiectul prin intermediul căruia se edifică noul pod este denumit ,,Pod 1 pe strada Izvoarelor, peste Râul Arieș, în orașul Câmpeni”. Termenul de execuție este de 24 de luni de la începerea lucrărilor. Potrivit edilului din Câmpeni, constructorul a estimat că ar putea finaliza lucrarea în jumătate din perioada de execuție.
Realizarea podului nou de la Câmpeni este o investiție de peste 8 milioane de lei, finanțată prin Programul Național de Investiții ,,Anghel Saligny”.
-
Politicăacum 2 zile
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Știriacum 6 zile
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 6 zile
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 2 săptămâni
Magnolia, copacul cu flori magice: Care este legenda florii de magnolie, care spune bun venit primăverii
-
Știriacum 2 săptămâni
Pedepse în Ardeal, în vremurile de demult: Ce a decis Dieta ţinută în Alba Iulia, în 1619
-
Sfatul mediculuiacum 6 zile
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
-
Știriacum 6 zile
Destinație de week-end: Cheile Râmețului, bogăția naturală din Munții Trascăului
-
Sănătateacum 6 zile
Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are