Cetatea dacică de la Căpâlna se află în comuna Săsciori, satul Căpâlna, judeţul Alba, în apropierea Sebeşului. Cetatea dacică de la Căpâlna se află în patrimoniul UNESCO şi este al doilea monument din judeţul Alba ce se află sub protecţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, celălalt fiind Cetatea ţărănească de la Calnic.

Accesul se poate face pe DN 76C dinspre Sebeş până în satul Căpâlna, iar de aici trebuie urmărit indicatorul spre cetate. Urmează un urcuş prin pădure de vreo doi kilometri.

Amplasarea pe dealul Gărgălău sau dealul Cetăţii, cum îi spun localnicii, îi oferă o poziţie dominantă asupra Văii Sebeşului pe care o străjuieşte de la înălţimea dealului cu pante abrupte. Se ştie că dacii au folosit formele de relief pentru a le a acorda avantajul împotriva atacatorilor.

Cetatea făcea parte din salba de fortificaţii ce apărau Sarmizegetusa, centrul administrativ al Daciei. Cel mai probabil a fost construită în timpul domniei lui Burebista şi era rezidenţa unui nobil dac.

Cetatea de la Căpâlna a avut totuşi o viaţă destul de scurtă, aproximativ 50 de ani. Romanii au asediat-o în ambele războaie dacice. După primul război, cel din 101 – 102, şi-a pierdut o parte a zidurilor ca urmare a condiţiilor în care s-a încheiat pacea. Înaintea celui de al doilea război daco-roman 105 -106, dacii s-au grăbit să întărească cetatea, ridicând zidurile pe care au fost obligaţi să le dărâme cu doar 3 ani în urmă. Deznodământul acestui ultim război daco-roman a fost fatal pentru cetate, care, mistuită de flăcări, a fost distrusă în totalitate.

Nu există nicio înregistrare scrisă din epoca pre-romană care să povestească istoria acestei cetăţi, iar cele mai îndepărtate însemnări datează din Evul Mediu, când se pare că ruinele cetăţii dacice erau folosite ca post de observaţie.

Chiar dacă nu au fost găsite dovezi scrise, săpăturile arheologice autorizate au scos la suprafaţă obiecte ceramice lucrate atât manual, cât şi cu roata de olărit, împodobite cu figuri geometrice, vase de bronz, podoabe de argint, fier şi bronz, unelte, dar şi monede romane ce oferă un volum enorm de informaţie despre viaţa cotidiană a locuitorilor cetăţii.

Bogăţia acestui sit, dar şi lipsa implicării autorităţilor de după Revoluţie au făcut din cetatea dacică de la Căpâlna o Mecca a căutătorilor de comori. Aceştia nu s-au obosit cu săpături minuţioase, ci au săpat gropi adânci oriunde le-au indicat detectoarele de metal, zona fiind împânzită de astfel de cratere.

Astăzi se mai pot vedea ruinele zidurilor falnice de altădată, dar şi rămăşiţele unui turn ce avea şi rol de locuinţă. Obiectele găsite aici de către arheologi pot fi admirate la Muzeul din Sebeş şi la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

De curând, Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă Procedura licitaţie deschisă derulată în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de proiectare pentru restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului istoric Cetatea dacică de la Căpâlna, com. Săsciori, judeţ Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020 . Conţinut: este solicitată elaborarea de studii şi investigaţii, DALI, PTE, PAC, DE şi asistenţă tehnică pentru lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului istoric Cetatea dacică de la Căpâlna, com. Săsciori, judeţ Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020.

Institutul Naţional al Patrimoniului a demarat în 3 septembrie 2019 o procedură publică prin care se doreşte contractarea unui operator în scopul realizării unor studii şi investigaţii, respectiv documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie, proiect tehnic de execuţie, documentaţie pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi asistenţă tehnică pentru lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului istoric. Valoarea estimată a lucrărilor ce urmează a fi contractate se ridică la 784.792 lei, fără TVA. În caietul de sarcini se prevede că semnarea contractului este condiţionată de alocarea bugetară pe care Ministerul Culturii o va avea în anul 2019, iar în caz că nu vor exista sumele necesare licitaţia va fi anulată.

Sursa:turism-transilvania.ro, patrimoniu.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE