Rămâi conectat

Știri

Ce trebuie să știți când vă prinde un radar

Publicat

în

În momentul în care poliţistul vă opreşte pentru depăşirea vitezei, la cererea dvs., el TREBUIE să aibă asupra lui şi să vă prezinte: certificatul de omologare a aparatului radar de către Biroul Român de Metrologie Legală, buletinul de verificare metrologică în termen de valabilitate respectiv 12 luni de la data efectuării verificării şi autorizaţia de operator radar pentru cel care vă încheie procesul-verbal. Află de pe radiounirea.ro că lipsa oricăruia din aceste documente trebuie prevăzută de dvs. la rubrica „alte menţiuni” şi este caz de nulitate absolută a procesului-verbal.

Poliţiştii nu au voie să meargă cu radarul mobil oprit şi să-l pornească atunci când dvs. sunteţi foarte aproape de el.

Aparatul radar, conform normelor metrologice, are o funcţie de autotestare care se face automat la fiecare pornire a aparatului. Cât timp în partea stângă2 jos a fotografiei apare litera „T” aparatul radar nu şi-a terminat autotestarea şi conform normelor măsurătorile nu pot reprezenta probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere (mai apare şi o dungă albă care este exact peste ultima cifră din viteza prevăzută pe mijlocul fotografiei). De asemenea, tot conform normelor metrologice, poliţiştii nu au voie să folosească aparatul radar scos de pe suport deoarece nu se respectă unghiul de incidenţă şi nici nu au voie sa folosească un paravan pe care să-l ridice la apropierea autovehiculului.

Aparatul radar de tip staţionar nu poate fi amplasat în apropierea unei surse puternice de radiaţii electromagnetice, adică un stâlp de radio, televiziune, telefonie mobilă sau, cel mai des, o instalaţie electrică de înaltă tensiune.Normele pentru proiectarea şi amplasarea unei locuinţe prevăd pentru evitarea poluării electromagnetice amplasarea locuinţei la cel puţin 200m de o reţea electrică de înaltă tensiune. Deci, aparatul radar trebuie să fie cel puţin la 200m de instalaţia electrică de înaltă tensiune, în afara câmpului electromagnetic. Aparatul radar staţionar are lungimea fasciculului de 400-500m. Dacă acest fascicul este îndreptat spre instalaţia electrică de înaltă tensiune în timpul măsurării ceea ce se poate determina foarte uşor din fotografie, atunci distanţa la care trebuie să fie amplasat aparatul radar staţionar creşte până la 400-500m funcţie de unghi.

Citeşte şi Toate modelele noi de maşini vor avea sistem de apel de urgenţă 112 automat

Dacă în fotografiile depuse în instanţă drept probe de către Poliţie apar mai multe autovehicule simultan, verificaţi în toate fotografiile distanţa dintre dvs. şi celelalte autovehicule. Daca aceasta scade de la prima fotografie la a doua, atunci nu dvs. aveaţi viteza cea mare din toate şi este clar că se încalcă normele metrologice care prevăd că măsurătorile nu pot constitui probe dacă circulă simultan mai multe autovehicule şi nu se poate determina CLAR autovehiculul vizat.

Ordonanţa 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor prevede că agentul care constată contravenţia se numeşte agent constatator. Agentul constatator este şi cel care aplică sancţiunea, altfel procesul-verbal este lovit de nulitate absolută. Deci, dacă un agent constată contravenţia, dar procesu-verbal este întocmit de un alt agent (situaţia în care se transmite viteza prin staţie), procesul-verbal este nul, nu are nici o valoare şi în urma contestaţiei dvs. instanţa îl va anula, va anula şi amenda şi punctele.
Ordonanţa 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor prevede că agentul constatator are obligaţia să aducă la cunoştinţa contravenientului că are dreptul de a avea sau nu obiecţiuni pe care să le înscrie la rubrica „alte menţiuni” sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal. Deci, dacă la rubrica „alte menţiuni” nu este completat nimic, atunci procesul-verbal este nul de drept şi instanţa îl va anula şi va anula şi amenda şi punctele.

Camerele digitale amplasate pe drumuri nu sunt omologate de Biroul Român de Metrologie Legală (BRML) şi nu pot fi folosite pentru determinarea vitezei legale, ci doar pentru probarea unei depăşiri neregulamentare, trecerea pe roşu la semafor şi altele de acest gen. Sistemul omologat de BRML este principiul buclei inductive: în asfalt sunt amplasaţi doi senzori electromagnetici la o distanţă de 5 metri unul de celălalt. La trecerea prin dreptul primului senzor acesta imprimă autovehiculului o amprentă magnetică unică. La trecerea prin dreptul celui de-al doilea senzor acesta calculează viteza şi dacă este mai mare decât cea legală, trimite comanda către camera digitală care face fotografia din spate. Camerele care sunt prevăzute cu buclă inductivă sunt doar 6 din cele 49 amplasate până în prezent şi ele se află pe DN1 la: Balotesti, Ciolpani, Puchenii Mari, Barcanesti, Comarnic, Sinaia. Camerele digitale din oraşe niciuna nu are buclă inductivă. Se observă foarte uşor care camere au şi bucle inductive prin faptul că, pe fiecare sens, în dreptul camerelor respective lipite de asfalt, în exteriorul asfaltului, sunt două porţiuni de beton de circa 30cm/15cm, la circa 5m una de cealaltă, în care sunt încastraţi senzorii.
Sursa:onlinereport.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie

Publicat

în

„Conferințele de la  Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei

Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.

Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.

A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.

Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”

Publicat

în

Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română

Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.

Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.

Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire

Publicat

în

La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei

Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.

A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.

Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.

Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.

Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:

puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.

Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.

Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.

Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.

Sursa: wikipedia și ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba