Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, simbol al unității noastre naționale, realizată prin actul din 1918, și-a  prăznuit hramul

Adăugat la Știri

În ziua de pomenire a Soborului Sfinților Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail, astăzi, catedrala Reîntregirii din Alba Iulia își  prăznuiește hramul.

Monument istoric al orasului Alba-Iulia, catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Reintregirii, este un simbol al unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Aceasta a fost construita in anii 1921-1922, in partea de vest a cetatii Alba-Iulia, stravechiul Apulum Roman sau Balgradul evului mediu, fiind conceputa ca o continuare a asezamantului mitropolitan balgradean demolat in 1713-1714 de habsburgi. Catedrala cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” reprezinta o simbioza de vechi stiluri romanesti. Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Targoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati. Planul Catedralei, de tip bizantin, cruce greaca inscrisa, apartine arhitectului V. Gheorghe Stefanescu iar lucrarile de constructie s-au desfasurat sub conducerea inginerului T. Eremia, cu sprijinul Casei Regale a României. În curtea acestei biserici a avut loc în  15 octombrie 1922 ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari.

Arhitectura în stil bizantin a fost inspirată de Biserica Domnească din Târgoviște, vechiul loc de încoronare pentru voievozii valahi.

Edificiul are formă de cruce greacă înscrisă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante:

  1. Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simion Ștefan la 1648;
  2. Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul;
  3. Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan;
  4. Refacerea unității spirituale a românilor.

În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească.

Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica „a fresco” (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I Întregitorul și regina Maria. În timpul regimului comunist, cele două portrete au fost acoperite cu o peliculă de vopsea, fiind restaurate după 1989.

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii