Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa, pe lista monumentelor istorice din Alba: Are o vechime de 6 secole și o istorie pe măsură

Adăugat la Știri

În județul Alba se află Mănăstirea Lupșa, cu a sa biserică de lemn construită în secolul XV. Biserica acestei mănăstiri are o vechime de șase secole și o istorie pe măsură.

Este vorba despre austriacul Buccow, purtător al gradului de general și reprezentant al puterii imperiale în Ardeal. Hotărârea de a fi distrusă mănăstirea a fost urmarea faptului că un anume monah, numit Procopie, a luat parte la o răzmeriță îndreptată contra celor ce voiau aducerea românilor sub puterea papală și modificarea dogmelor bisericești. După izgonirea monahilor, efectuată la recomandarea înaltului cleric (episcop al bisericii ardelene unite cu Roma), biserica mănăstirii Lupșa a fost cruțată de la distrugere de către autoritățile imperiale (habsburgice) și a intrat în stăpânirea credincioșilor greco-catolici. Comunitatea greco-catolică a tot folosit-o până când, la jumătatea secolului XX, autoritățile (cele comuniste) au întors iarăși roata, dacă s-ar putea spune așa, biserica fiindu-le restituită ortodocșilor. De apreciat rămâne faptul că biserica a rămas intactă, mulțumită strădaniilor (fie ele și interesate) lui Petru Pavel Aaron, episcopul greco-catolic. Istoria îi va consemna meritul de a fi salvat acest lăcaș.

Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa, sat Mănăstire, comuna Lupșa, județul Alba, datează din secolul al XV-lea, refăcută în anul 1694, devenind greco-catolică de la cca. 1832 până în 1948, când a fost redată Bisericii Ortodoxe. Biserica are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI cod LMI AB-II-m-A-00384. Nu trebuie confundată cu biserica de zid din satul Lupșa, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, monument istoric care datează din 1421, aflat sub codul LMI AB-II-m-A-00248.

Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa are o mare importanță istorică datorită vechimii, 1429, și a implicării în ridicarea sa a familiei cneziale Cândea de Lupșa. Izvoarele documentare au reținut intenția de a o dărâma a generalului austriac Buccow, din cauză că ieromonahul Procopie, un călugăr al mănăstirii, era implicat în mișcarea de împotrivire la uniatism condusă de Cuviosul Sofronie de la Cioara. Petru Pavel Aron, episcopul unit de la Blaj, care era originar din Bistra (sat învecinat cu Lupșa), în scrisoarea sa din 9 octombrie 1762 adresată generalului Buccow, o numește “per antiquum”, iar în cea din 17 iulie, același an, îl roagă să n-o dărâme, ci, alungându-l pe Procopie, să o dea uniților. Printre cărțile cu care era înzestrată mănăstirea se numărau: Faptele Apostolilor sau Praxiul, tipărit la Brașov, în 1563, de diaconul Coresi, și Noul Testament, din 1648, de la Alba Iulia.

Dezvoltarea picturii a aflat la Lupșa o ambianță propice. Cele câteva icoane păstrate sunt edificatoare în acest sens: icoanele împărătești, probabil de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu bogat decor floral pe ramă și pe aureole, vădesc confluența aici a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana Adormirea Maicii Domnului, de factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad.

Lăcașul de cult are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Silueta sa se distinge prin armonia proporțiilor și prin accentuata înălțime a acoperișului, cu învelitoare de șiță. În decursul vremii, construcției i s-au adus înnoiri, cu prilejul lucrărilor de reparație. Între acestea se numără supraînălțarea pereților și, respectiv, desfacerea bolților originare și înlocuirea lor cu tavane drepte, casetate. Modificarea a avut loc înainte de 1694, sau în acel an, când elementele respective au fost și împodobite prin pictură, cu un decor inspirat din tavanele ale bisericilor reformate. În naos se repetă trei motive (florale și geometric), pe tavanul altarului neapărând însă decât soarele și luna, alături de o casetă cu inscripția în limba latină, dar cu anul redat cu grafie chirilică, fapt nu lipsit de însemnătate în ceea ce privește originea etnică a semnatarilor. În 1865, pereții au fost tencuiț la interior și exterior, ancadramentele originale ale intrărilor fiind și ele înlocuite.

Sursa:wikipedia.org, sursa foto:wikipedia.org

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii