Asta înseamnă că proiectele majore nu vor beneficia nici anul viitor de finanţarea necesară. Spre exemplu, Autostrada Sebeş-Turda ar avea nevoie de aproximativ un miliard de lei la anul, însă i s-au alocat mai puţin de 250 de milioane.

Bugetul destinat Transporturilor e mai mic decât cel executat în 2015 cu circa 7,6%, adică 11,9 miliarde lei, față de 12,8 miliarde lei. Din aceștia, circa 9,1 miliarde de lei sunt trecuți la capitolul „Investiții publice”.

Noul proiect de buget confirmă însă, prin deficitul asumat de aproape 3% din PIB, că România va merge pe „scenariul pesimist” din Master Planul de Transport.

Potrivit acestui scenariu pesimist, până în 2020 pentru proiectele de infrastructură ne vom baza doar pe banii noștri de la buget și pe fondurile europene din care abia dacă se va reuși terminarea autostrăzii Sibiu-Pitești, a drumului expres spre Moldova și a celor câteva autostrăzi începute, dar neterminate.

Investițiile asumate în proiectul de buget destinat Transporturilor gravitează în jurul Master Planului de Transport, scrie Hotnews.ro.

Citeste si Lotul 3 din autostrada Orăştie-Sibiu, neterminat şi apoi demolat

Cu toate acestea, așa cum este asumat în proiectul bugetului, deficitul foarte mare (2,95% din PIB) va bloca practic implementarea variantei „optimiste” din Master Plan, cea în care pe segmentul rutier țara noastră ar fi putut realiza mult mai multe autostrăzi și drumuri expres până în 2020, arată sursa citată.

Acest lucru ar fi fost posibil dacă, în cazul unui deficit bugetar ținut în frâu, România ar fi accesat o așa numită „clauza de reforma structurală” prin care să obțină de la Comisia Europeană o derogare de deficit de 0,5% din PIB și care să-i permită să contracteze un umprumut de circa 7 miliarde de euro prin care să cofinanteze, la pachet cu fondurile europene, toate proiectele propuse.