Arestul la domiciliu poate fi prelungit in cursul urmaririi penale numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau daca au aparut temeiuri noi, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. Durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile, informeaza Guvernul.

Durata privarii de libertate dispusa prin masura arestului la domiciliu nu se ia in considerare pentru calculul duratei maxime a masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale.

Modificarea legislativa este necesara in regim de urgenta si cu precadere intrucat, in lipsa acesteia, nu poate functiona institutia arestului la domiciliu pentru faza de camera preliminara sau in cursul judecatii in prima instanta. O interventie legislativa rapida, printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului a fost solicitata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Actul normativ adoptat marti de Guvern creeaza cadrul normativ necesar aplicarii institutiei arestului la domiciliu in faza de camera preliminara sau in cursul judecatii in prima instanta, in limite si coordonate constitutionale. Prin modificarile decise astazi, se reglementeaza durata maxima de dispunere a masurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevazut in mod expres.

Prin aceste modificari, legislatia va fi pusa in acord cu exigentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedura penala.

Citeste si Viteza „melcului” in randul parlamentarilor blocheaza arestul la domiciliu

In data de 12 iunie 2015, in Monitorul Oficial al Romaniei a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 361 din 7 mai 2015, potrivit careia s-a admis exceptia de necostitutionalitate a dispozitiilor art 222 din Codul de procedura penala. Astfel, Curtea constata ca ￢normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginala ￢Durata arestului la domiciliu￢, prin faptul ca nu reglementeaza nici termenele pentru care poate fi dispusa si nici durata maxima a acestei masuri in procedura de camera preliminara si de judecata in prima instanta, sunt neconstitutionale, de vreme ce organele judiciare pot dispune masura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecinta, fiind restrans, in mod nelimitat temporal, exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale vizate de continutul acestei masuri￢. Pentru aceste considerente Curtea a constatat ca ￢o asemenea restrangere este neconstitutionala, intrucat incalca principiul proportionalitatii, afectand substanta drepturilor fundamentale vizate, nerezumandu-se la restrangerea exercitiului acestora￢.

In reglementarea actuala, art 222 alin (1) din Codul de procedura penala prevede durata maxima a arestului la domiciliu in cursul urmaririi penale, aceasta fiind de 30 de zile. Curtea Constitutionala a constatat ca legiuitorul a omis sa reglementeze un termen si o durata maxima a masurii preventive a arestului la domiciliu pentru ipotezele cand aceasta a fost dispusa in procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii in prima instanta.

sursa: hotnews.ro