Știri
Alba Iulia, locul în care s-a născut viitorul României: 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Programul manifestărilor
Alba Iulia este, în Anul Centenar 2018, o adevărată „vedetă” a turismului românesc având în vedere că în acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Cei 100 de ani de la ziua 1 a devenirii noastre, ca popor, vor fi marcati cum se cuvine la Alba Iulia, Cealalta Capitala si locul in care s-a nascut viitorul Romaniei.
PROGRAMUL OFICIAL AL SĂRBĂTORII ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI LA ALBA IULIA
28.11.2018 – ora 17.00 – Vernisajul expoziției „Scriitori români în Primul Război Mondial”
Biblioteca județeană “Lucian Blaga” Alba
– ora 18.00 – Vernisajul expoziției „Legiunea română – Portrete de ofițeri și soldați, pe fronturile Primului Război Mondial”
Spațiul expozițional de la Poarta a III-a
29.11.2018 – ora 14.00 – Ceremonialul „Pământ românesc”
Sala Unirii
– ora 15.00 – Vernisajul expoziției „Alba Iulia în imagini de epocă”
Sala Unirii, subsol sud
– ora 16.00 – Vernisajul expoziției „File de istorie – Reconstituiri istorice prin obiectivul fotografului”
Centrul de Cultură “Augustin Bena”
– ora 17.30 – Vernisajul expoziției „Alba unește România”
Muzeul “Museikon”
– ora 18.00 – Vernisajul expoziției „Păpușile lui Prichindel”
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba
– ora 19.00 – Concert Tudor Gheorghe – “Tot ce-i românesc nu piere”
Casa de Cultură a Sindicatelor
30.11.2018 – ora 09.30 – Congresul Spiritualității Românești, Deschiderea lucrărilor
Casa de Cultură a Studenților
– ora 10.30 – Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Ion I.C. Brătianu
– ora 11.00 – Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Iuliu Maniu
– ora 11.30 – Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Statuia lui Mihai Viteazul
– ora 11.30 – “Ursulețul și anotimpurile” – spectacol de teatru pentru copii
Scena – Vis-à-vis de Casa de Cultură a Studenților
– ora 12.00 – Lansare de carte „Roșu adânc de Valea Jiului”, autor Carol Gigi Nicolau
Biblioteca județeană “Lucian Blaga” Alba
– ora 12.15 – Arborarea Drapelului Național al României
Piața Tricolorului / esplanada Catedralei Încoronării
– ora 12.30 – Depunere de coroane și jerbe de flori
Morminte Samoilă Mârza și Ion Arion, Cimitirul Maieri
– ora 13.00 – Dezvelire bust Iancu Flondor
Sala Unirii
– ora 14.30 – Inaugurare Complex memorial “Glorie Ostașilor Români”
Latura de Sud
– ora 15.30 – Lansare volum de artă “Roma bizantină”
Muzeul “Museikon”
– ora 17.00 – Dezvelire busturi Thomas Woodrow Wilson și Emmanuel de Martonne
Esplanada Monumentului Unirii
– ora 17.00 – Vernisajul expoziției de artă contemporană „Identități multiculturale”
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
– ora 17.30 – Salonul Național al Artiștilor Plastici “Alba Unește România”
Galeriile de Artă ale municipiului Alba Iulia
– ora 18.00 – Concert Voltaj și Voltaj Academy
Scena – Piața Cetății
– ora 19.00 – Concert Extraordinar “Centenar” – spectacol de muzică clasică
Casa de Cultură a Sindicatelor
– ora 19.00 – Vernisajul expoziției „Ștefan cel Mare. Din istorie în veșnicie”
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
– ora 20.00 – Vernisajul expoziției „File de istorie – Alba Iulia – orașul de jos, Hotel Apulum”
Vis-à-vis de Casa de Cultură a Studenților
01.12.2018 – ora 07.00 – Serviciul Religios
Catedrala Ortodoxă a Încoronării
– ora 08.00 – Marșul Unirii
Gara CFR – Bd. Ferdinand – Calea Moților – Parcul Unirii
– ora 10.00 – Te Deum
Catedrala Ortodoxă a Încoronării
– ora 10.30 – Citirea “Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia”
Sala Unirii
– ora 10.45 – Primirea soliilor din Cetățile de Scaun
Sala Unirii
– ora 11.30 – Dezvelirea plăcilor omagiale
Sala Unirii
– ora 12.00 – Marea Adunare Națională (parada portului popular și reconstituire istorică) și Citirea “Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia”
Piața Tricolorului, Esplanada Catedralei Ortodoxe a Încoronării
– ora 12.30 – Sfințirea Monumentului Marii Uniri
Monumentul Marii Uniri
– ora 13.00 – Ceremonialul “Pământ românesc”
Sala Unirii
– ora 13.30 – “Cântec de Mare Unire” – concert de muzică populară
Scena – Piața Cetății
– ora 15:00 – Inaugurarea Podului Unirii și a Monumentului Marii Uniri
Parcul Unirii
– ora 15.30 – Ceremonie militară – defilarea trupelor și tehnicii militare
Bulevardul 1 Decembrie 1918
– ora 16.30 – Marea Unire a bucătarilor
Piața Cetății – Cazarma 415, Latura de Sud și Latura de Nord
– ora 16.30 – “Cânt și suflet românesc” – concert de muzică populară
Scena – Piața Cetății
– ora 21.00 – LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! – spectacol de artificii
Piața Cetății, Cazarma 415
– ora 00.00 – “Omagiu sunetului românesc” – recital de nai și orgă
Podul Unirii
02.12.2018 – ora 11.00 Gașca Zurli – “Puterea zâmbetului” – spectacol pentru copii
Scena – Piața Cetății
– ora 12.30 – Spectacol de reconstituire istorică “Intrarea Armatei Române în Alba Iulia”
Poarta I, Poarta a II-a, Poarta a III-a, Esplanada Obeliscului, Monumentul Marii Uniri
– ora 19.00 Concert extraordinar “Lupii lui Calancea vs. Lăutarii lui Botgros”
Scena – Piața Cetății
– ora 20.30 Concert Vama
Scena – Piața Cetății
Știri
”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie
„Conferințele de la Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei
Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.
Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.
A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.
Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.
Știri
Daia Română, prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”
Prima comună din Alba cu rețea de gaz finanțată prin Programul „Anghel Saligny”, Daia Română
Daia Română este prima comună din județul Alba care va avea rețea de gaz finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.
Contractul de finanțare, în valoare de peste 36,7 milioane de lei, a fost semnat miercuri 27 martie.
Contractul de finanțare este în valoare de 36m7 milioane de lei. Toate locuințele, agenții economici și instituțiile publice din comuna Daia Română vor fi racordate la rețeaua nou construită de gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Daia Română se va realiza din stația de reglare – măsurare predare proiectată în zona satului Limba, din comuna Ciugud.
Pentru evitarea spargerii carosabilului la executarea branșamentelor, în cazul străzilor modernizate, conductele se vor amplasa pe ambele părți ale străzilor.
Știri
28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire
La 28 martie 1923 era promulgata prin decret regal Constitutia Romaniei Mari, votata de Parlamentul Romaniei
Constituțiunea României din 28 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” – deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire.
A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.
Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.
Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.
Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:
puterea legislativă – exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;
puterea executivă – încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.
puterea judecătorească – atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.
Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.
Întrucât Constituția din 1938 era un document mai puțin democratic decât cea din 1923 (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției totalitare a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.
Constituţia stipula de la început că Romaâia este stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetăţenilor, se făcea referire la condiţiile specifice democraţiei: garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Militarii şi femeile, ca în toate ţările europene din acea vreme, nu puteau să-şi exprime o opţiune politică în faţa urnelor. Ascendenţa regelui faţă de Parlament consta în faptul că legile nu puteau intra în vigoare decât sancţionate (astăzi spunem promulgate), iar regele putea refuza sancţionarea unei legi. Ascendenţa faţă de Guvern consta în faptul că „Guvernul exercită puterea executivă în numele regelui”. Regele nu avea ascendenţă asupra puterii judecătoreşti, care „se exercită de către organele ei”. Numai hotărârile, care se pronunţau „în virtutea legii”, se executau „în numele regelui”. Nu exista o Curte Constituţională ca astăzi, sarcinile revenind Curţii de Casaţie, care era constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice. Constituţia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadrele didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanţi ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi care fuseseră aleşi cel puţin în zece sesiuni, foşti miniştri care au deţinut cel putin şase ani fotoliul ministerial, foşti preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alţi demnitari. Legea fundamentală exprima foarte precis prerogativele suveranului şi condiţiile succesiunii la tron. Constituţia din 1923 a funcţionat în perfectă ordine până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a iniţiat o Constituţie nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. În principiu aceasta a fost valabilă până în 1947, deşi după abdicarea regelui s-au aplicat cutume în afara legii fundamentale, iar după 23 august 1944 a fost parţial amendată şi revizuită.
Sursa: wikipedia și ziare.com
-
Știriacum 2 săptămâni
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Politicăacum o săptămână
Conspirația din spatele abdicării lui Alexandru Ioan Cuza: 20 martie 2024 – 204 ani de la nașterea sa
-
Știriacum 5 zile
23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani
-
Știriacum o săptămână
20 martie, echinocţiul de primăvară: Semnificație, tradiții și obiceiuri
-
Știriacum 4 zile
Buna Vestire, cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului: În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii
-
Știriacum 2 săptămâni
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum 7 zile
22 martie, Ziua Mondială a Apei: 80% din resursele de apă potabilă ale României provin din Munții Carpați