Deşi stresul post-traumatic sau PTSD, pe scurt, este o tulburare care se manifestă la persoanele care trec prin experienţe de viaţă dure – ameninţarea cu moartea, vătămare severă, violenţă etc – ea nu apare în statisticile oficiale din România. De multe ori, este încadrată în sfera de diagnostice de tulburare depresivă.

„Tulburarea de stres post-traumatic perturbă funcţionarea celor afectaţi, influenţează capacitatea lor de a-şi satisface nevoile de zi cu zi şi de a îndeplini sarcinile de bază. Trauma continuă să intervină asupra vieţii persoanelor, deoarece acestea retrăiesc în minte şi corp experienţele pe care le-au suferit vizual, auditiv şi somatic, ca şi cum astfel de evenimente au încă loc”, subliniază medicul Alina Teodoru pentru Gândul.

”Tulburarea de stres post-traumatic, de sine stătătoare, are o statistică direct dependentă de geo-politica zonei, ţine de condiţii sociale, economice şi de epidemiologia violenţei. În România nu există o statistică oficială, dar, estimativ, poţi cifra numărul persoanelor cu PTSD cronic la câteva sute de mii, de cele mai multe ori ”pierdute” prin populaţia de diagnostice de tulburare depresivă, şi câteva zeci de mii cu PTSD acut.

Citește și Stresul la locul de muncă reduce speranța de viață

Raţionamentul e că, anual, în România, 10 mii de persoane mor prin accident de circulaţie sau suicid. Dacă admiţi că împrejurul lor există un halou de 6 – 8 persoane direct afectate, din care cam 10% vor dezvolta PTSD, înseamnă cam 6 – 8 mii de persoane cu PTSD acut anual, şi asta fără să iei în considerare a). victimele violenţei domestice sau de altă natură, b). persoane din mediu carceral, cazurile sporadice generate de alţi factori. România nu are un program centrat pe traumă. Prognosticul de recuperare respectă regula de ”trei”. Cam o treime se vindecă, o treime au îmbunătăţire semnificativă sub tratament/ terapie, o treime continuă să aibă, cronic, simptome.

Sursa:csid.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE