Știri
7 echipaje SMURD operaționale, în Alba: În medie 18 intervenții pe zi, anul trecut
Asistența medicală de urgență și descarcerare la nivelul județului Alba, este asigurată în mod integrat de către Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), structurile Serviciului de Ambulanță Județean, Unitatea de Primiri Urgențe și Compartimentele de Primiri Urgențe din cadrul spitalelor municipale și orășenești.
La 31.12.2018, la nivelul județului Alba erau operaționale 7 echipaje SMURD (6 echipaje de prim ajutor – EPA și 1 echipaj de terapie intensivă mobilă – TIM).
Pe parcursul anului 2018, echipajele SMURD au avut 6.644 intervenții (6.620 în 2017), în medie 18 intervenții/zi (18 în 2017).
Un aspect foarte important în activitatea echipajelor SMURD l-a constituit faptul că, pe parcursul anului 2018, modulul SMURD al inspectoratului a funcționat la capacitate cu toate echipajele operaționale doar aproximativ 9 luni.
Printre cauzele care au dus la inoperabilitatea echipajelor sunt în principal cauze de natură tehnică dar și accidente rutiere în care au fost implicate ambulanțele (fără a fi vinovați conducătorii auto proprii), fapt pentru care au fost ambulanțe indisponibile între 1 și 4 luni.
În funcție de tipul solicitărilor SMURD, situația se prezintă astfel:
- ajutor medical de urgență – 170 (6.206 în 2017);
- descarcerare – 18 (30 în 2017);
- asistență de persoane – 334 (261 în 2017);
- alte situații – 2 (3 în 2017);
- alerte false, întors din drum și deplasări fără intervenție – 120 (116 în 2017).
Pe timpul intervențiilor SMURD au fost asistate un număr de 6.615 persoane (7.170 în 2017), din care la 6.258 persoane (7.135 în 2017) s-a acordat ajutor medical de urgență sau asistență medicală, iar 23 au fost asistate ca urmare a accidentelor de circulaţie (35 în 2017).
Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a fost de 11’08” (11’10” în 2017), iar timpul mediu de intervenție a fost de 40’02” (38’51” în 2017).
Relevant este faptul că în anul 2018 echipajul de terapie intensivă mobilă (TIM) a funcționat 274 zile din cele 365, ceea ce reprezintă 75%. Cu toate acestea echipajul a desfășurat 629 intervenții (553 în 2017), peste 9 % din totalul intervențiilor SMURD, (medie de 2,22 intervenții/zi), fiind asistate 637 persoane (557 în 2017), aspect care justifică pe deplin necesitatea și utilitatea echipajului.
Știri
Marșul pentru Viață, în 31 martie, la Alba Iulia
La Alba Iulia, o nouă ediție a Marșului pentru Viață
Știri
Întâlnire bilaterală cu oficiali elvețieni la Primăria Alba Iulia
La Primăria Alba Iulia, întâlnire bilaterală cu oficiali elvețieni
La Primăria Alba Iulia, a avut loc o întrevedere de lucru între Primăria Municipiului Alba Iulia, reprezentanți ai Ambasadei Elveției în România – Programul Energy Efficiency, teprezentanți ai Secretariatului Afacerilor Economice – din Elveția, reprezentanți ai Ministerului de Finanțe din România – Coordonator Național pentru contribuția financiară elvețiană din România și reprezentanți ai Universității Tehnice din Cluj Napoca.
Discuțiile s-au concentrat în jurul proiectelor municipalității care pot beneficia de sprijin financiar în viitorul apel de proiecte dedicat eficienței energetice care se va lansa anul acesta, în baza acordului-cadru bilateral semnat între Elveția și România. Alba Iulia s-a bucurat de această vizită de lucru în contextul în care eforturile municipalității din ultimii ani au făcut ca Alba Iulia să devină, în anul 2021, primul oraș din Transilvania care a primit titlul de comunitate sustenabilă. Obținerea acestei certificări europene oferite municipalității în prezența Ambasadorului Elveției în România, a fost rezultatul unui proces interdisciplinar într-o rețea de expertiză paneuropeană și al unei munci de echipă alături de Romania Green Building Council, Agenția Locală pentru Energie Alba și SERVELECT, se arată într-un comunicat de presă.
„Am încredere că echipa Primăriei Alba Iulia va reuși să pregătească documentațiile necesare pentru a accesa prima finanțare elvețiană nerambursabilă dedicată dezvoltării sustenabile a comunității noastre, mai ales deoarece, acest instrument financiar este printre puținele surse de finanțare pe care municipalitatea albaiuliană nu a avut ocazia să le acceseze până în prezent”, a declarat primarul Gabriel Pleșa.
Știri
”Conferințele de la Sebeș”, eveniment cultural găzduit în Aula Primăriei, în 3 aprilie
„Conferințele de la Sebeș”, un nou eveniment cultural de înaltă ținută, găzduit în Aula Primăriei
Primăria şi Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş vă invită miercuri, 3 aprilie 2024, cu începere de la ora 17.00, în „Aula” primăriei municipiului Sebeş, la conferinţa „Nivele tipologice și axiologice ale discursului intelectual. Despre lectura sau hermeneutica existențială”, susţinută de dr. Virgil Podoabă, profesor universitar la Catedra de Literatură comparată a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov.
Prof. univ. dr. Virgil Podoabă este scriitor, traducător și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studii primare în satul natal şi liceale la Cluj, urmează cursuri universitare între 1972 şi 1976 la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Teza de doctorat cu titlul „Experiența revelatoare și tematizarea ei în literatura română contemporană” o susţine la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în anul 2003, lucrare distinsă cu calificativul „Summa cum Laude”. Din aprilie 1990 este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu Mureș, iar din anul 1992 ocupă postul de lector la Catedra de Literatură comparată, a Facultăţii de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov, urmând cursus honorum până la titlul ştiinţific de profesor universitar. Activitatea sa a fost intensă încă din perioada studenţiei când, a fost președinte al Cercului de istoria literaturii române și redactor al revistei „Echinox” (1974-1976), în care de altfel a şi debutat cu o recenzie în anul 1973 și în paginile căreia, a susținut cu cronici literare și eseuri, rubricile „Proză” și „Cronica literară”.
A făcut parte din echipa de coordonare a cenaclului „Echinox” între anii 1974-1976, a cenaclului „Silvania” din Zalău între 1976 şi 1980, şi a cenaclului „Iosif Vulcan” din Oradea între 1980 şi 1991, iar din anul 1990 şi până în prezent este redactor la revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș. De-a lungul timpului a susţinut cu cronici literare, eseuri şi studii critice, prestigioase reviste de profil: „Familia” (1980-1990), „Vatra” (din 1990 încoace), şi a colaborat la revistele „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralela 45” etc. A înființat și a fost redactor-șef între 1991 şi 1992 al ziarului „Gazeta de Vest” din Oradea, iar împreună cu un grup de studenți de la Facultatea de Litere din Brașov a pus bazele revistei studenţești „Erată”, pe care a şi condus-o în calitate de director între anii 1995 şi 1999.
Totodată, prof. univ. dr. Virgil Podoabă are un palmares impresionant de participări la colocvii, târguri de carte, simpozioane, lansări de carte și întâlniri cu cititorii şi a susţinut de-a lungul timpului numeroase conferințe pe teme literare și culturale, cum este cea de la Sebeş.
-
Știriacum 2 săptămâni
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum 2 săptămâni
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Politicăacum o săptămână
Conspirația din spatele abdicării lui Alexandru Ioan Cuza: 20 martie 2024 – 204 ani de la nașterea sa
-
Știriacum 6 zile
23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei: La Alba Iulia a funcționat cea mai veche stație meteo din România, mai bine de 100 de ani
-
Știriacum o săptămână
20 martie, echinocţiul de primăvară: Semnificație, tradiții și obiceiuri
-
Știriacum 5 zile
Buna Vestire, cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului: În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii
-
Știriacum 2 săptămâni
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum o săptămână
22 martie, Ziua Mondială a Apei: 80% din resursele de apă potabilă ale României provin din Munții Carpați