Rămâi conectat

Știri

30 de mâncăruri tradiționale românești

Publicat

în

Probabil te gândești că celebrii mici– sunt tipic românești. Află că nu! Ei sunt considerați mâncare tradițională și în Serbia și Bosnia. La fel stau lucrurile și cu sarmalele, diversele sortimente de cârnați, sau chiar celebra țuică, pe toate acestea le putem întâlni și în alte țări din Balcani. Care sunt câteva dintre mâncărurile noastre specifice, citește pe radiounirea.ro.

Tot ceea ce am încercat noi ca români, a fost să dăm un specific local acestor mâncăruri prin folosirea unor condimente sau amestecuri de cărnuri, dând astfel o notă aparte preparatului. Și da, avem și mâncăruri specifice românești, poate unele dintre ele cunoscute doar populației anumitor regiuni din țara noastră ca ciorba de potroace, slănina afumată, bulzul cu brânză de burduf, și multe altele încă. Există bucătărie românească prin tehnicile și metodele de combinare a unor alimente comune. Nu există din păcate încă, și o spun cu regret, o bucătărie românească rafinată, în care să se pună accentul mult mai mult pe produsele de sezon. Și e mare păcat, România e încă una din destul de puținele țări din Europa în care se găsesc produse de sezon naturale în majoritatea piețelor. Desigur lista nu este completă, dar cu ajutorul vostru, se poate extinde.

1.Slănina afumată
Este unul din preparatele tradiționale obținute în bucătăria românească prin prepararea grăsimii de porc așezată fie pe burta animalului, fie pe spatele acestuia. În unele zone slănina este aromatizată în diverse feluri (usturoiată, papricată, piperată, etc), dar procedeul de aromatizarea cel mai des folosit este afumarea.

2.Sarmale
Sunt un preparat culinar din carne tocată (de obicei porc, dar și de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și alte ingrediente, învelite în foi de varză în formă de rulou. Se servesc de obicei cu mămăligă și smântână. Acest produs culinar este cunoscut cu aceeași denumire și în Turcia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia și Republica Moldova.
Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun de fontă la foc domol, și se consideră că dacă se consumă după ce “stau” 2-3 zile, vor avea o savoare deosebită.

3.Mămăligă cu brânză și smântână
Mamaliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparată din făina de porumb (mălai). În mod tradițional mămăliga este gătită din apă fiartă, sare, și faină de porumb, într-un vas de fontă cu o formă specială denumit ceaun.
Iar dacă adăugăm brânză și smântână, obținem o mâncare foarte gustoasă.

4.Cârnați afumați
Preparați din carne tocată și introduși într-un înveliș obținut din bucăți de intestin de animal, și ulterior afumați, aceste preparate reprezintă pentru unii dintre noi un adevărat deliciu. Desigur cei mai buni sunt cei preparați în mod tradițional condimentați cu boia, sare, usturoi, chimion și ardei iute.

5.Plăcinte cu brânză dulce
Plăcintele reprezintă un produs de patiserie cu o veche tradiție în România. Umplute cu brânză dulce și pudrate cu zahăr, reprezintă un adevărat deliciu pentru oricine le consumă.

6.Pomana porcului
Este un obicei din străbuni reprezentând denumirea pe care o poartă masa de mulțumire pentru ajutorul primit la tăierea porcului de la rude, vecini sau prieteni și este oferită după terminarea treburilor de către gazdă. Pomana porcului este obținută prin prăjirea bucăților de carne (mușchi, ficat, slănină, coastă, falcă, reprezentând toate părțile animalului sacrificat) în grăsime.

7.Jumări cu ceapă
Știm cu toții că nu sunt indicate datorită colesterolului ridicat, dar vorba aceea, o dată pe an e Crăciunul și cred că ne putem permite o jumară bine prajită cu sare și ceapa rosie măcar o dată pe an.

Citește și Cea mai delicioasă reţetă de mămăligă din România. Cum se prepară bulzul în Transilvania

8.Ciorba de fasole cu ciolan
Ciorba de fasole e o parte integrantă a bucătăriei românești. Există diferențe notabile de la zonă la zonă, mai plină de legume în sud, mai aromată cu mărar prin Moldova, sau cu leuștean sau tarhon în altele, mai îngroșată cu rântaș prin Ardeal sau dreasă cu smântâna, mai înăcrită cu o lingură de oțet sau borș, dar în esență ciorba de fasole rămâne un bun național.

9.Ciorba rădăuțeană
Se aseamănă puțin cu ciorba de burtă, diferența fiind că aceasta este o ciorbă rădăuțeană cu carne de pui și cu multe legume deci o variantă mai light a ciorbei de burtă.

10.Porumb copt
Este o delicatesă pentru cei care vor să-și amintească gustul copilăriei petrecut la țară, la bunici. Iar dacă îl ungi și cu puțin unt, atunci cu siguranță te va fermeca gustul lui deosebit.

11.Iahnie de fasole cu afumătură
Iahnia de fasole este un preparat românesc ce nu lipsește de pe masă nici în zilele de sărbătoare, nici în zilele de post. Ea reprezintă un deliciu culinar dar și una dintre mâncărurile tradiționale românești cu specificitate în regiunea Ardealului.

12.Cartofi copți
Îmi aduc aminte cu plăcere, că atunci când eram mic îmi plăceau enorm cartofii copți în cuptor. Există o mulțime de variante cum să-i prepari, fie cu rozmarin, fie cu ceapă, fie cu kaiser, însă cei cu unt rămân favoriții mei.

13.Varză a la Cluj
Chiar dacă multă lume consideră varza a la Cluj ca fiind un fel de “sarmale impraștiate”, să știți că nu e chiar așa. Varza a la Cluj este o mâncare tradițională ardelenească, însă a ajuns cunoscută și apreciată în toate zonele țării datorită gustului și savorii sale.

14.Gulaș de cartofi cu afumătură
Îmi place în mod deosebit gulașul ardelenesc tradițional, pentru că are o aromă deosebită. Este ca un fel de tocăniță, dar cu o anumită savoare, dată de ingredientele folosite. Gulașul în Ardeal se servește cu un fel de găluște de cartofi, dar se poate face și cu găluște de gris și făină.

15.Cozonac de casă
A face un cozonac delicios în casă este o reală provocare pentru orice familie. Din bătrâni știm că un cozonac bun depinde de calitatea făinii, de timpul dedicat frământării cu convingere, de cât de bun este cuptorul (să nu ardă, să coacă bine pe toate părțile), și de multe alte secrete ale fiecărei gospodine.

16.Ciorbă ardelenească de porc
E categoric ciorba mea preferată! Spre deosebire de celelalte ciorbe în care folosim verdeață, la ciorba ardelenească ingredientul secret este tarhonul, care aduce o aromă deosebită în combinație cu carnea de porc.

17.Pâine de casă în cuptor
Recunoașteți că vi se face poftă din când în când de o pâine de casă făcută tradițional pe vatră, cu coajă crocantă. Pâinea tradițională era făcută din făină integral neagră obținută la moara cu pietre, utilizând apă, sare și maia.

18.Mucenici moldovenești
Sunt un desert tradițional prin care sunt sărbatoriti cei 40 de mucenici ai lui Iisus. În cinstea acestor martiri, femeile de rit ortodox din Moldova coc 40 de figurine dintr-un aluat a cărui compoziție este foarte asemănătoare cu cea a cozonacului.

19.Salată boeuf
În ciuda numelui care te duce cu gândul la un fel de mâncare franțuzesc, este un fel de mâncare tradițional românesc derivat din salata rusească. Salata boeuf este formată din morcovi, păstârnac, ouă, cartofi și carne, fierte și apoi tăiate cubulețe, la care se adaugă mazăre, castraveți murați. Toate acestea înglobate în maioneză.

20.Dovleac copt
Mai țineți minte aroma de dovlec copt ce umplea toată casă în lunile de iarnă la bunici?
Dovleacul este considerat de mulți ca fiind unul dintre cele mai sănătoase deserturi, prin prisma antioxidanților și vitaminelor care se află în compoziția lor.

21.Ciorba de burtă
Ciorba de burtă este un tip de mâncare tradițional românească. Există multe variante de rețete dar cele mai răspândite în România sunt cele pe bază de smântână și cele ce se servesc cu mujdei de usturoi și oțet. Este de fapt o ciorbă de vită bazată pe legume: morcovi, guile, țelină cu ciolan de vită la care se adaugă ingredientul principal: burta de vită tăiată în fâșii.

22.Papanași cu brânză de vaci și afine
Papanașii sunt un fel de desert realizat din brânză dulce de vaci, ouă, făină, griș, pesmet și zahăr. În mod normal sunt serviți cu smântână și dulceață sau gem, dar se servesc și presărați cu zahăr.

23.Drob de miel
Drobul de miel este un preparat culinar tradițional românesc, fiind una dintre mâncărurile din miel specific sărbătorii de Paste.

24.Pârjoale moldovenești
Pârjoală este un fel de mâncare românească elaborată mai ales în Moldova din carne tocată, în general de porc sau în amestec cu oaie, vită sau pasăre, amestecată cu ouă, pâine uscată, usturoi, ierburi aromatice și sare.

25.Mici
Mititeii reprezintă un fel de mâncare românească, un fel de chiftele la grătar, de obicei de formă cilindrică, a căror compoziție constă din carne de vacă (uneori amestecată cu carne de oaie sau de porc), la care se adaugă usturoi, piper negru și uneori ardei iute. De obicei sunt mâncați cu muștar. Legenda spune că mititeii au fost inventați într-o seară la hanul “La Iordachi” din București, binecunoscut pentru cârnații săi, când bucătăria a rămas fără învelișuri.

26.Zacuscă de vinete
Zacusca este o mâncare de legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei. Principalele ingrediente sunt vinetele coapte, gogoșarii copți și ceapa tăiată. Există numeroase varietăți de zacuscă, în funcție de ingredientele folosite. Se mai adaugă și condimente, printre cele mai folosite fiind piperul și foile de dafin.

27.Platou țărănesc
Platoul țărănesc constituie un preparat de succes cu orice ocazie. Avantajul principal constă în faptul că un astfel de platou tradițional conține atât preparate vegetariene cât și multe produse pe bază de carne. Astfel în compoziția lui se găsește telemea, brânză de burduf, șorici, kaizer, tobă, totul asezonat cu roșii proaspete, jumări prăjite și ceapă din belșug.

28.Turtă dulce
Turta dulce este un produs de cofetărie ce poate lua formă de prăjitură sau de fursec. Ingredientele specifice sunt ghimbirul și zahărul pur.

29.Clătitele cu gem
Clătitele sunt un preparat culinar obținut prin coacerea unor foi subțiri de aluat făcut din făină de grâu, ouă, lapte, apă și sare, de obicei de formă rotundă, umplute cu dulceață, gem, ciocolată, brânză dulce sau urdă, fiind consumate ca și desert.

30.Țuica
Chiar dacă nu face parte din bucatele tradiționale românești, trebuie amintită și această băutură.
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor.

Sursa:sharethis.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Garda Apulum și Garda Cetății își reiau spectacolele, din 1 mai, în Cetatea Alba Carolina

Publicat

în

Deschiderea oficială a sezonului turistic, în Cetatea Alba Carolina

Mii de oameni vin, în fiecare an, în Cetatea Alba Carolina, special pentru spectacolele de reenactment istoric. Alte zeci de mii vin și pentru aceste show-uri susținute de Garda Apulum și Garda Cetății, unice în România.

Alba Iulia este gata să-i primească și în acest an, cu o ofertă turistică remarcabilă: concerte, festivaluri, evenimente memorabile.

Începând din 1 mai, odată cu deschiderea oficială a sezonului turistic în Cetate, se reiau și spectacolele de reconstituire istorică antică și schimbul de gardă, atât de așteptate de public.

Din 1 mai, din nou pe cai!

Tobele vor răsuna din nou în Cetate și copitele cailor vor lovi iar piatra. Garda Cetății este pregătită să ofere și în acest an publicului, turiști și albaiulieni, unul dintre momentele magnetice ale fiecărui sfârșit de săptămână. Sâmbăta și duminica, la 12 fix, Garda Cetății își va face, din nou, rondul obișnuit, de la Poarta a III-a la Poarta a IV-a, într-un ritual devenit deja simbol pentru Alba Iulia. Prima „ieșire” din acest an a Gărzii Cetății, cu arsenalul complet, cai, uniforme, tobe, puști și drapele, va avea loc chiar pe 1 mai.

„Alba Iulia și-a construit, de-a lungul ultimilor ani, o imagine unică în zona turismului cultural și istoric. Spectacolele de reenactment sau defilarea Gărzii Cetății sunt doar partea foarte vizibilă a acestei imagini mari. E absolut normal, e obligația noastră și angajamentul nostru față de oraș și turiști, să le menținem în calendarul de evenimente și să le promovăm ca atare. Vă invit să vă bucurați de ele și în acest nou sezon turistic, ce stă să înceapă”, spune Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia.

Ave, Apulum!

Strigătele de luptă ale „Gărzii Romane”- Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum, ale gladiatorilor din Ludus Apulensis, ale războinicilor daci din trupa Lupii Apoulonului, dar și dansurile Magna Nemesis se vor auzi și vedea, la rândul lor, în Cetatea Alba Carolina în această vară.

Spectacolele săptămânale vor avea loc în zona Porții a IV-a a Cetății, iar primul show este programat pentru 1 mai, la ora 18.00. Totul va culmina cu ediția a XI-a a Festivalului Roman Apulum, marcă înregistrată a Municipiului Alba Iulia și unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din Europa. Festivalul este programat în acest an în perioada 15-18 august.

Liviu Zgârciu, reprezentantul Asociației Culturale pentru Istorie Vie și, în același timp, coordonatorul reenactorilor din trupele antice declară: „De la 1 mai, Garda Apulum reîncepe sezonul reprezentațiilor de reenactment antic. Astfel, legionarii romani, războinicii daci, gladiatorii și frumoasele dansatoare vor putea fi văzuți de publicul larg, în fiecare vineri, în fața Porții a IV-a a Cetății Alba Carolina. De precizat că sezonul care stă să înceapă este al XI-lea de când voluntarii albaiulieni realizează acest spectacol, adevărate lecții de istorie vie, în care este promovat patrimoniul antic al orașului Alba Iulia.”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Autorizație de construcție pentru indroducerea gazului în comuna Pianu

Publicat

în

Pianu: Autorizație de construcție pentru indroducerea gazului

Autorizația de construcție pentru înființarea unui sistem de distribuție rețele de gaze naturale în localitățile Pianu de Jos, Pianu de Sus și Strungari a fost eliberată.

Anunțul a fost făcut de primarul comunei Pianu, Marin Petruse.

Proiectul „Înființare sistem inteligent de distribuție de gaze naturale în comuna Pianu, județul Alba” și-a găsit recent concesionar, iar pienarii – numărați în prima etapă cu 1.039 de branșamente – sunt acum mult mai aproape de visul lor de decenii: acela de a beneficia și ei, ca aproape toată lumea, de gazul metan.

Proiectul este finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Edilul Pianului apreciază că introducerea gazului în comună este cea mai importantă realizare din toată cariera sa de primar, de 24 de ani.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Start pentru realizarea unui pod nou peste râul Arieș, la Câmpeni

Publicat

în

Realizarea unui pod nou peste râul Arieș, la Câmpeni: Start al lucrărilor

Au început lucrările la noul pod care va fi amplasat în amonte de Podul Ferdinand din Câmpeni.

Anunțul a fost făcut de primarul orașului Câmpeni, Cristian Dan Pașca.

Proiectul prin intermediul căruia se edifică noul pod este denumit ,,Pod 1 pe strada Izvoarelor, peste Râul Arieș, în orașul Câmpeni”. Termenul de execuție este de 24 de luni de la începerea lucrărilor. Potrivit edilului din Câmpeni, constructorul a estimat că ar putea finaliza lucrarea în jumătate din perioada de execuție.

Realizarea podului nou de la Câmpeni este o investiție de peste 8 milioane de lei, finanțată prin Programul Național de Investiții ,,Anghel Saligny”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba