Știri
21 septembrie, ședință extraordinară CL Alba Iulia: Rectificări de buget şi aprobarea utilizării sumelor din excedentul bugetar, pe ordinea de zi
Consilierii locali din Alba Iulia se reunesc vineri, 21 septembrie, de la ora 13.00, în şedinţă extraordinară, cu două proiecte pe ordinea de zi. Aceștia avea de aprobat rectificare de buget şi utilizarea excedentului bugetar pentru investiţii.
Proiect al ordinii de zi:
1. Rectificarea bugetului general de venituri și cheltuieli al municipiului Alba Iulia, pentru anul 2018 (sunt incluse 9.828.000 lei din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, 44.450 lei sume primite de la UE şi 6.800 subvenţii de la bugetul de stat pentru susţinerea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile)
2. Modificarea Hotărârii nr. 52/2018 a Consiliului local cu privire la aprobarea utilizării sumelor din excedentul bugetului local din anii precedenți ca sursa de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare în anul 2018, cu modificările și completările ulterioare.
Știri
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
În Transilvania există aproximativ 300 de aşezări în care este atestată locuirea saşilor, alături de români, maghiari şi celelalte etnii.
Ţinutul Transilvaniei este unul dintre locurile din România în care tradiţionalismul este considerat drept un stil de viaţă. Arhitectura medievală şi peisajul rural fac din Ardeal o provincie romantică.
Pe lângă faimoasele sate cu bisericile fortificate incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, specifice minorităţilor germane din zona Sibiului şi nord-vestul Transilvaniei, alte câteva popasuri merită atenţia călătorilor în trecerea lor prin judeţele Braşov, Alba, Mureş sau Cluj, unde puteţi redescoperi viaţa la sat sau lua contact cu stilul de viaţă încă simplu al localnicilor.
Satul Rimetea, Alba, printre cele mai frumoase sate din Transilvania
Este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase sate din ţara noastră, având parte de o mulţime de atracţii, atât naturale, cât şi antropice. Ruinele unei cetăţi medievale, singura din Transilvania care a putut ţine piept trupelor tătare în secolul al XIII-lea, pot fi încă observate pe “Piatra Secuiului”, iar o altă cetate, situată la 3 km de sat, poate fi vizitată după o ascensiune pe lângă o stâncă destul de greu atacabilă. Cetatea Trăscăului a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea, fiind abandonată după anul 1703. Satul este însă renumit pentru casele sale albe, cu puternice influenţe secuieşti şi nemţeşti. Cea mai veche casă din sat, a unui miner, a fost construită tocmai în anul 1668. Casa a fost renovată după anul 2004. De altfel, din anul 1996, peste 130 de proprietare de edificii au primit finanţare (parţială) şi consultanţă pentru renovarea caselor tradiţionale, în scopul păstrării aspectului acestora. Programul s-a dovedit a fi unul de mare succes, multe dintre aceste edificii devenind acum pensiuni agroturistice. Cea mai veche moară funcţională din regiune, veche de peste două secole, poate fi vizitată în Rîmetea. Tot aici găsim şi celebrele morminte de familie săpate în stâncă, unice în România. Localitatea poate servi ca punct de pornire pe traseul din Cheile Vălişoarei, în care se găsesc 27 de peşteri, cea mai lungă fiind de 134 de metri. În apropiere se află şi Cheile Plaiului şi Cheile Silosului. Pasionaţii de zbor cu parapanta vor găsi la Rîmetea condiţii perfecte pentru practicarea acestui sport. Recent, Clubul Presei de Turism FIJET România a anunțat cele 10 destinații care se află în topul celor mai frumoase locuri din țară. Printre acestea se numără și stațiunea Rimetea, care a fost desemnată destinația turistică a anului 2024.
Cele mai frumoase sate din Transilvania: Satul Biertan, Sibiu
Este o comună cu o istorie fascinantă, care găzduieşte un superb complex arhitectonic medieval, alcătuit dintr-o biserică ridicată în stil gotic târziu, între anii 1490 şi 1520, şi o centură de fortificaţii. În 1397, Biertan este atestat ca “oppidum” (cetate) iar în 1402 începe construirea bisericii fortificate. Cu timpul, Biertan a obţinut dreptul de a organiza un târg săptămânal în zilele de sâmbătă, astfel că zona a început să cunoască o mare dezvoltare economică. Din 1572 până în 1856, Biertan a fost sediul epsicopatului săsesc, aici construindu-se una dintre cele mai importante cetăţi din Transilvania, în jurul bisericii fortificate. Cetatea Biertan a intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1993. Astăzi cetatea este într-un amplu proces de reabilitare, o mare parte a ansamblului fiind deja restaurat cu ajutorul fondurilor nerambursabile. Localitatea Biertan, atestată încă din 1283, cuprinde cetatea ţărănească aflată pe o colină în centrul satului, cu 3 incinte, 6 turnuri, 3 bastioane de apărare şi o biserică în stil gotic târziu. Satul impresionează prin organizarea sa urbanistică, cu şirurile de case dispuse în jurul unei pieţe centrale, dar şi prin pitorescul zonei, unde domină liniştea, într-un sat ce pare pierdut între văile şi colinele din podişul Transilvaniei.
Sursa:epochtimes-romania.com
Știri
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
Rezervația Cheile Vălișoarei este considerată una dintre bijuteriile naturale ale județului Alba
Cheile Vălișoarei, numite și Cheile Aiudului sau Cheile Poienii alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespund categoriei a IV-a, situate în estul Munților Trascău, în partea sudică a Depresiunii Rîmetea (altitudine maximă 779 m și cea minimă de 425 m,) în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile.
Rezervația naturală cu o suprafață de 20 ha, prezintă o importanță complexă (geomorfică și botanică), pe versanții cheilor săpate în calcare mezozoice (jurasice), se întâlnesc o serie de plante rare. Rezervația este străbătută de drumul județean (107) ce unește Valea Mureșului de cea a Arieșului și se află la o distanță de cca 15 km de Aiud, 15 km de Buru, 35 km de Turda și 65 km de Cluj-Napoca.
În dreapta cheilor, urcând din spre Aiud, se află stânca numită Cetate, unde în secolul al XIII-lea documentele atestă existența cetății Zedecheu, neidentificată în teren. Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta.
Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat la o altitudine de 1050 m. Platoul orientat sud vest este neted iar lungimea zonei de decolare este de aproximativ 100 de m, suficient pentru a permite decolarea.
Această zonă este ideală pentru zbor datorită diferențelor de nivel, zone de aterizare largi, zborul fiind favorabil în zilele însorite. Se mai poate decola și de la baza stâncii dacă condițiile de zbor sunt favorabile practicându-se un zbor ascendent.
Tot aici descoperim primului traseu tematic din Depresiunea Trascăului – Biodiversitatea – comoara ascunsă în Cheile Vălișoarei , vizualizat prin amplasarea a 20 de panouri de informare pe poteca marcată, căte 10 panouri pe fiecare parte a Cheilor. Traseul poate fi astfel împărțit în 2 tronsoane, unul în dreapta și unul în stânga Cheilor, care se întâlnesc pe drumul de acces în zonă – DJ 107.
Punctele cheie prin care trece traseul sunt: Peșterile Puculea și Peștera Sandului, vărfurile Bogza Mare, Bogza Mică, Cetatea din care se dechid puncte de belvedere spre depresiunea Trascăului, munții Trascău, Valea Aiudului, Valea Mureșului, monumente naturale, specii de plante, animale, păsări.
sursa: turismmiraslau.ro, sursa foto: facebook.com
Știri
17 martie, Ziua Sfântului Alexie, începutul Anului Piscicol: Alexiile, Ziua Şarpelui şi Ziua Peştelui: Care sunt obiceiurile populare
17 martie, Ziua Sfântului Alexie, începutul Anului Piscicol: Alexiile, Ziua Şarpelui şi Ziua Peştelui
Alexie este sfântul făcător de minuni pe ape, celebrat de pescari în ziua de 17 martie, însemnând începutul Anului Piscicol, sinonim cu Ziua Peştelui. Este o reprezentare mitică sezonieră, patron al vieţuitoarelor care iernează sub pământ, în scorburi şi sub scoarţa copacilor, sub pietre sau în ape, care a preluat numele şi data de celebrare a Cuviosului Alexie, sau omul lui Dumnezeu din calendarul ortodox.
Alexie încălzeşte şi descuie Pământul la 17 martie pentru a ieşi vietăţile care au iernat într-însul.
Se spune că Mart l-a poftit în ospeție pe fratele său mai mic, Prier (aprilie). Acesta, sfătuit de Florar (mai), și-a luat cu sine atât căruța, cât și sania și luntrea, știindu-l pe Mart pus pe șotii. Astfel, Prier a putut călători, în ciuda vremii schimbătoare. Mânios că i s-au zădărnicit planurile, Mart a jurat să se răzbune, trimițând bruma care să veștejească podoabele cu care se fălește Florar.
În 17 martie – Alexii, Ziua Șarpelui, Ziua Peștelui
În 17 martie, creştinii îi aduc recunoştinţă Sfântului Alexie, un exemplu de dragoste şi jertfă pentru Dumnezeu. În tradiţia populară, Alexie este considerat patron al vieţuitoarelor care iernează, în scorburi, sub pământ, pietre sau ape, şi care în această zi se trezesc la viaţă împreună cu toată natura.
Alexiile
O legendă povestește că, deoarece omul avea mult de suferit din cauza insectelor, Dumnezeu le-a adunat pe toate și le-a închis într-o cutie și l-a chemat pe Alexie s-o arunce în apa mării. Ajuns la destinație, Alexie nu a putut rezista curiozității și a deschis cufărul, astfel încât toate acestea s-au răspândit din nou pe Pământ. Pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, Alexie a fost transformat în cocostârc și pedepsit să adune, între 17 martie și 14 septembrie, insectele împrăștiate. Legenda conține și un sâmbure de adevăr căci în preajma acestei zile este perioada întoarcerii berzelor și cocostârcilor. Pescarii susțin că Sfântul Alexie este cel care aduce peștii din adâncurile unde au iernat, la suprafața apelor. Ei țin post toată ziua, iar seara chefuiesc în cinstea sfântului, pentru a avea noroc la pescuit. Există credința că, dacă mănânci un peștișor crud în această zi, vei avea juvelnicul plin tot anul.
Obiceiuri populare de Alexii, de Ziua Şarpelui şi Ziua Peştelui
În tradiţia populară, sărbătoarea face parte din ciclu ritualic de înnoire a timpului, iar Alexie e considerat aducătorul primăverii, cel care face ca pământul să se dezgheţe, vieţuitoarele care au stat ascunse să se trezească şi gâzele să învie.
De Alexii nu se munceşte, iar femeile nu au voie să toarcă, să depene, să folosească foarfece, ace sau cuţite.
În această zi, atmosfera satelor şi spaţiul din jurul gospodariilor erau purificate prin fum şi zgomote de intimidare.
În sate de munte din Bucovina, în special în zona pomicolă, aspectul popular al Alexiilor încă mai poate fi întâlnit şi acum.
Se aprind focuri în care se aruncă fructe uscate sfinţite de Ziua Crucii, iar tinerii sar peste ele pentru a fi feriţi de boli. Din aceleaşi focuri, femeile iau cărbuni încinşi şi afumă gospodăriile pentru a le feri de dăunători, iar livezile şi grădinile să aibă rod bogat.
În alte zone, există obiceiul de a face amestecuri de mălai şi apă din care se pune câte puţin la fiecare dintre cele patru colţuri ale gospodăriei. Spiritele malefice, precum şi toate jivinele adăpostite în jurul casei în timpul iernii, sunt îndepărtate cu ajutorul zgomotelor făcute prin baterea în diferite obiecte metalice.
În unele locuri, Alexiile erau cunoscute şi sub denumirea de Ziua Şarpelui, deoarece se consideră că în aceasta zi şerpii ies din pământ după ce au hibernat timp de 6 luni, de la 14 septembrie până la 17 martie. În această zi, este interzis să se aducă lut şi surcele în casă, dar dacă a fost adus din vreme, este permis să se astupe cu el micile crăpături din case. Se spune că aşa i se astupă şi ochii şarpelui, să nu se poată apropia de casă şi să nu muşte omul.
Omul lui Dumnezeu Alexie este şi sfântul făcător de minuni pe ape şi, de Alexii, este şi Ziua Peştelui şi începe şi anul nou piscicol.
Se obişnuia ca de 17 martie, pescarii şi familiile lor să mănânce peşte crud pentru a fi feriţi de rele.
Se mergea la biserică, se sfinţea mâncarea făcută din peşte şi se împărţea, apoi se sfinţeau sculele şi bărcile, iar la final avea loc o masă tradiţională la Starostele Pescarilor.
Sursa: CrestinOrtodox.ro, azm.gov.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Floarea de colţ, ocrotită de lege, simbol al dragostei şi purităţii în tradiţia românească: Pe 5 martie este celebrată Floarea de colț
-
Știriacum 21 de ore
Hodaița, obicei vechi păstrat în Alba: Alungă spiritele rele, când se lasă Postul Paștelui
-
Știriacum o săptămână
8 martie, Ziua Femeii: De ce este bine să dăruiţi lalele
-
Știriacum o săptămână
Descoperă istoria și frumusețile județului: Complexul muzeal „Casa Fefeleaga” din Bucium Șasa
-
Sănătateacum o săptămână
Usturoiul verde, alimentul minune al primăverii: Care sunt beneficiile
-
Știriacum 15 ore
Rimetea-Alba și Biertan-Sibiu, printre cele mai frumoase sate din Transilvania, locul în care tradiţionalismul este considerat un stil de viaţă
-
Știriacum 17 ore
Cheile Vălișoarei, una dintre bijuteriile naturale ale turismului din Alba
-
Știriacum o săptămână
9 martie, Ziua celor 40 de Mucenici: Tradițiile și superstițiile zilei