19 noiembrie 1946: Primele alegeri parlamentare postbelice, declarate „libere și nestingherite”: Au marcat un pas decisiv spre destabilizarea monarhiei constituționale române și instaurarea regimului comunist

Adăugat la Știri

Alegerile parlamentare din România din 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie 1946 în Regatul României. Acestea au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza care a anunțat victoria Blocului Partidelor Democratice

Rezultatele oficiale i-au dat câștigători pe comuniștii români (PCR) și pe aliații lor din Blocul Partidelor Democrate (BPD): Uniunea Populară Maghiară (UPM/MNSz), facțiunea proguvernamentală țărănistă din jurul lui Dr. Nicolae Lupu și Comitetul Democrat Evreiesc. Aceste alegeri au marcat un pas decisiv spre destabilizarea monarhiei constituționale române și instaurarea regimului comunist în țară la sfârșitul anului următor.

Blocul Partidelor Democrate, alianța electorală care forma guvernul de stânga al prim-ministrului dr. Petru Groza, era formată din Partidul Comunist Român, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor (formațiunea politică a prim-ministrului), Partidul Național Liberal-Tătărescu, facțiunea țărănistă a lui Anton Alexandrescu și Uniunea Patrioților.

Istoricii sunt de acord în general că BPD a condus o campanie electorală caracterizată prin folosirea tacticilor de intimidare și a abuzurilor electorale împotriva partidelor istorice – PNL, și PNȚ. Deși există unele discuții în contradictoriu asupra rezultatelor exacte ale alegerilor, se poate aprecia că BPD și aliații lui nu au câștigat mai mult de 48% din totalul voturilor. Există estimări care apreciază că PNȚ ar fi câștigat în mod real suficiente voturi ca să formeze singur guvernul sau, în cel mai rău caz, în alianță cu alte partide anticomuniste. Rezultatele oficiale consfințeau însă victoria zdrobitoare a stângii – BPD, 348 de mandate (379 împreună cu aliații), PNȚ, 32 de mandate iar PNL doar 3.

Alegerile din România din 1946, convocate la scurtă vreme după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în condițiile prezenței trupelor de ocupație sovietice în țară, au avut caracteristici asemănătoare cu procesele electorale din celelalte țări ocupate de Armata Roșie, care aveau să devină în scurtă vreme ceea ce se va numi mai târziu Blocul răsăritean.

Rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946
Partide și alianțe Voturi % Mandate %
Blocul Partidelor Democrate

  • Partidul Comunist Român
  • Partidul Social Democrat Român (81 mandate)
  • Frontul Plugarilor
  • Partidul Național Liberal-Tătărescu
  • Uniunea Patrioților
  • Partidul Național Țărănesc – Anton Alexandrescu
  • Comitetul Democrat Evreiesc
4.766.6301/4.773.6892 68,701 3472/3481 84,101
Partidul Național Țărănesc 878.9271 12,701 321/332 7,701
Uniunea Populară Maghiară 568.8622/569.6511 8,201 29 7,00
Partidul Național Liberal 259.3061 3,701 3 0,72
Partidul Democrat Țărănesc-Dr. Nicolae Lupu 156.7751 2,301 2 0,48
Partidul Social-Democrat Independent 65.0001 1,901 0 0
Alții
(7 independenți, majoritatea pro-BPD)2
303.2941 4,401 7
TOTAL 6.934.5831/6.955.6682 414

Noua legislație electorală a fost concepută pentru lărgirea dreptului la „votul universal masculin”, proclamând dreptul la vot al tuturor cetățenilor care împliniseră vârsta de 21 de ani, inclusiv al militarilor activi, cu limitarea sus-numitului drept al persoanelor care deținuseră funcții importante pe vremea dictaturii Conducătorului Statului, mareșalului Ion Antonescu.Ultima prevedere a dat naștere la multe abuzuri, administrația luând decizii arbitrare, eliminând din viața politica numeroase personalități politice supuse judecății „comisiilor de epurare”, (toate controlate de PCR),] sau a Tribunalelor Poporului (împuternicite să investigheze crimele de război și sprijinite constant de propaganda de partid comunistă).

Decizia de a permite militarilor activi și funcționarilor publici să voteze a fost gândită pentru a întări șansele de câștig ale comuniștilor. În preajma alegerilor, cabinetul lui Groza avea controlul complet asupra administrației publice la nivel central și local și controla toate canalele de comunicație dintre organele administrației și populație. Sursele sovietice din acele vremuri reflectă convingerea comuniștilor români că funcționarii publici și militarii aveau să asigure cam un milion de voturi stângii.

Un raport al Ambasadei Sovietice din București din 15 august 1946 îl informa pe Andrei Vîșinski asupra modificărilor aduse legii electorale și nota faptul că liderii partidelor istorice, Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, îl rugaseră pe regele Mihai să nu aprobe noile prevederi. Celor două partide nu li se permisese să aibă nicio contribuție la elaborarea noii legislații.

Sursa:wikipedia.org

Simona Lodroman

redactor șef Radio Unirea FM
Mobil: 0733.948.174
email: slodroman@yahoo.com

Comentarii