Sănătate
10 beneficii extraordinare ale căpșunilor
Căpşunile, fructele parfumate de sezon, sunt o gustare dulce cu o multitudine de proprietăţi nutritive. Pe radiounirea.ro poţi citi 10 motive pentru care ar trebui incluse în meniul zilnic.
1. Întăresc sistemul imunitar.
„Căpşunile sunt o sursă excelentă de vitamina C”, spune dieteticianul Madeleine Edwards, citată de Best Health în pagina electronică. O porţie conţine 51.5 mg de vitamina C, adică 50% din necesarul zilnic, vitamină care este cunoscută pentru proprietăţile de stimulare a imunităţii organismului, fiind în acelaşi timp un antioxidant eficient, scrie Mediafax.
2. Ajută la menţinerea unei vederi sănătoase.
Proprietăţile antioxidante ale căpşunilor previn apariţia cataractei, iar compoziţia mare de vitamine protejează împotriva radiaţiilor solare şi îmbunătăţeşte corneea şi retina. Potrivit unui studiu al Institutului Karolinska din Stockholm, vitamina C în doze exagerate ar putea creşte riscul dezvoltării cataractei în cazul femeilor peste 65 de ani, dar numai dacă sunt preluate din suplimente şi nu din fructe sau legume.
3. Luptă împotriva cancerului.
Căpşunile conţin antioxidanţii luteină şi zeaxantină şi acid elagic, o fitochimicală extrem de benefică. „A fost demonstrat că acidul elagic are proprietăţi anti-cancer”, a declarat Madeleine Edwards.
4. Întârzie apariţia ridurilor.
Vitamina C găsită în căpşuni produce colagen, benefic pentru păstrarea elasticitiăţii pielii. Iar conform cercetătorilor Universităţii Hallym din Coreea de Sud, acidul elagic previne distrugerea colagenului şi inflamarea pielii, acestea fiind principalele cauze ale apariţiei ridurilor.
5. Scad nivelul de colesterol.
Fitochimicalele din căpşuni contracarează efectele lipoproteinelor de tip LDL, care pot cauza formarea unei plăci la nivelul arterelor. Consumul căpşunilor reduce lipidele din sânge, care, în cantităţi mari, se pot depune pe pereţii arterelor.
6. Reduc inflamaţiile.
Căpşunile au proprietatea de a reduce inflamaţiile articulaţiilor, care ar putea provoca artrita. De asemenea, conform unui studiu realizat de Harvard School of Public Health, femeile care mănâncă 16 căpşuni pe săptămână sunt cu 14% mai puţin predispuse să aibă un nivel crescut al proteinei C reactive(CRP).
7. Menţin o valoare normală a presiunii sângelui.
O porţie de căpşuni conţine 134 mg de potasiu şi ajută la menţinerea presiunii sângelui la nivel normal, acţionând ca un amortizor împotriva efectelor negative ale sodiului. Astfel, reducând lipoproteinele LDL, inflamaţia şi presiunea sângelui, căpşunile sunt considerate cele mai bune fructe pentru sănătătatea inimii.
8. Sporesc numărul de fibre.
Căpşunile conţin 2g de fibre pe porţie, esenţiale pentru o digestie sănătoasă. Absenţa lor poate conduce la diverticulită, care se manifestă la 50% dintre persoanele peste 60 de ani. De asemenea, căpşunile consumate cu moderaţie luptă împotriva diabetului zaharat de tip 2.
9. Ţin greutatea sub control.
Căpşunile au un conţinut redus de sodiu, zahăr şi calorii (în jur de 28 kCal pe porţie). „Căpşunile conţin zaharuri naturale, dar care nu depăşesc 4g pe porţie, în timp ce totalul conţinutului de carbohidraţi este echivalent cu mai puţin de o jumătate de felie de pâine. Triplaţi-vă porţia şi veţi avea o gustare cu mai puţin de 100 de calorii – şi cu mult mai sănătoasă decât snack-urile cu acelaşi număr de calorii”, spune dieteticianul Edwards.
10. Sunt sănătoase în perioada prenatală.
Acidul folic este recomandat femeilor însărcinate sau celor care îşi doresc o sarcină, căpşunile conţinând 21 mg pe porţie. Acest tip de vitamină B ajută fătul să-şi dezvolte craniul şi măduva spinării.
Sănătate
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi
Sfatul medicului
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
Odată cu apariția temperaturilor ridicate revine în actualitate și o alertă semnalată de medici. Atenție la înțepătura de căpușă!
Este vară, a început sezonul vacanţelor, dar şi cel al căpuşelor. În special, acestea pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot ataşa de pielea unui om foarte rapid.
Medicii se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri pe perioada verii şi recomandă oamenilor să evite zonele cu risc crescut pentru aceste înţepături, respectând toate măsurile preventive cunoscute deja, între care îmbrăcămintea adecvată şi controlul pielii după întoarcerea din natură. Dacă înţepătura s-a produs, este indicată extragerea căpuşei cât mai urgent, în condiţii de siguranţă, de preferat în Serviciul de Primiri Urgenţe de la cel mai apropiat spital.
Şi asta, în condiţiile în care aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Cea mai de temut este boala Lyme, denumită și „boala cu 1000 de fețe”, din cauza marii varietăți de simptome pe care le poate dezvolta și care pot duce la confundarea sa cu alte maladii. Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia, iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore. Este timpul minim necesar migrării bacteriilor din intestinul căpuşei către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind introduse, odata cu saliva, la locul înţepăturii. Însă, o căpuşă îndepărtată imediat după înţepătură scade semnificativ riscul de a dezvolta boala.
Cum se îndepărtează corect căpuşele din piele
Căpuşa are marele dezavantaj că, atunci când se ataşează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul muşcăturii, ea transmite anumite substanţe şi sedează locul respectiv. O vezi după ataşasată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieşim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber – iar cei mai expuşi pot fi copiii. Căpuşa poate fi vizibil în zona muşcăturii, este acel rash, cu centrul concentric, se înroşeşte şi este vizibilă cu ochiul liber.
Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte. Această manevră trebuie făcută cu blândeţe de către o persoană experimentată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpuşa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoase nu sunt îndepărtate din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpuşa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă şi săpun şi se folosesc soluţii dezinfectante. Regula importantă este să nu o lăsăm să stea ataşat de piele mai mult de 36 de ore şi ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Medicul poate recomanda un tratament imediat cu antibiotice timp de 14 zile şi analize ulterioare, pentru a exclude orice risc. În general, oamenii muşcaţi de căpuşe acuză oboseală, dureri de cap, fatigabilitate, iar apoi apar durerile musculare şi durerile de articulaţii. Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpuşă stă ataşată pe piele între 36 de ore şi 72 de ore.
Cele mai expuse categorii ale populaţei la înţepăturile de căpuşe sunt lucrătorii în aer liber (silvicultori, agricultori, lucrători la căi ferate, la exploatarea gazelor naturale, electricieni lucrători la înălţime, lucrători în amenajarea spaţiilor verzi, în administraţia parcurilor, care împreună cu angajatorii, au obligaţia de a aplica toate măsurile preventive.
Medicii recomandă persoanelor care au fost mușcate de această insectă să se prezinte la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Alba, pentru îndepărtarea totală din piele a căpușei. Dacă este necesar pacienții vor fi îndrumați mai apoi la Secția de Boli Infecțioase din Alba Iulia care este singurul centru din județ unde pot fi efectuate testări pentru depistarea bacteriei Borrelia.
Sănătate
Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are
Perioada de post a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru creativitatea gospodinelor. Dorința oamenilor de a găsi rețete sănătoase și, în același timp, cu un aport ridicat de nutrienți este din ce în ce mai mare.
Din fericire, gama variată de alimente disponibile pe piață vine în ajutorul nostru și ne aduce un produs pe care îl putem include în dieta noastră: năutul. Dacă iubești năutul, nu ai cum să nu iubești și humusul, rețeta minune adusă din Orientul Mijlociu.
Humus este o specialitate orientală, care este făcută , în mod tradițional, din piure de năut, pastă de susan –tahini, ulei de măsline, suc de lămâie, sare și condimente precum usturoi și, uneori, chimion. Humusul reprezintă o sursă bogată de acizi grași esențiali omega-3, care ajuta la protecția sistemului cardiac, și de nutrienți proveniți din naut și sosul tahini. În plus, humusul conține fier, vitamina B6, acid folic și aminoacizii cu un puternic rol antiiinflamator. Persoanele care suferă de diabet necesită diete speciale și, uneori, acest lucru poate fi greu de gestionat. Humusul este o rețetă potrivită pentru diabetici și poate fi consumat de aceștia fără rezerve. Mai mult decât atât, năutul ajută la reglarea zahărului din sânge, fiind un aliat în managementul diabetului. Datorită conținutului ridicat de fier, calciu și vitamina K, năutul din humus contribuie la dezvoltarea și menținerea unei structuri osoase dense și puternice. Vitamina C, B6, potasiul și fibrele din compoziția năutului fac din acesta un super aliment care contribuie la menținerea sănătății inimii. Fibrele ajută și la scăderea nivelului de colesterol din sânge, scăzând riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, arată studiile.
Humusul te ajută să slăbești. Prin senzația de sațietate pe care o oferă năutul, rețetele care conțin acest ingredient vin în ajutorul persoanelor care se luptă cu kilogramele în plus.
Humusul, perfect pentru diabetici
Ce conține humusul?: Există nenumărate rețete de humus, dar toate au în compoziție ingredientele „cheie” ale rețetei. Acestea se referă la boabele de năut, usturoiul și pasta de susan. Pe lângă acestea se adaugă, după gust, uleiul de măsline, zeama de lămâie și diverse condimente precum: boia sau chimion.
Năutul și beneficiile sale. Năutul conține magneziu, vitamina B1, vitamina B6, vitamina B9, seleniu cupru, fier, zinc, fosfor, mangan și potasiu. Acest aliment minune este o sursă bogată în proteine și fibre, ceea ce contribuie la o digestie sănătoasă. Conform healthline, năutul scade riscul de apariție a bolilor cronice precum cancerul, bolile sistemului cardiovascular și diabetul.
Susanul, sursă de vitalitate. Susanul reprezintă un ingredient important atunci când vrem să pregătim humus. Din fericire, semințele de susan ascund beneficii uimitoare pentru sănătate. Acestea contribuie la vitalitate, promovează sănătatea sângelui, scad tensiunea arterială și susțin sistemul imunitar. Este important de știut, însă, că există persoane alergice la susan. În cazul acestora, consumul semințelor de susan poate avea consecințe grave și este recomandată eliminarea pastei de susan din humus.
Sursa:dcmedical.ro, libertatea.ro
-
Știriacum 3 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 3 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 5 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
-
Știriacum 2 săptămâni
Destinație de week-end: Cheile Râmețului, bogăția naturală din Munții Trascăului